Au ramas aproximativ 100 de exemplare de capra neagra

de Alexandra Olivotto     Cotidianul
Sâmbătă, 12 februarie 2005, 0:00


In Muntii Rodnei, capra neagra a disparut deja o data. Acum, istoria ameninta sa se repete: au ramas aproximativ 100 de exemplare. Asa ca e momentul pentru o actiune colectiva, care sa impinga pe calea disparitiei o alta specie: braconierul.

Capra neagra este cel mai „vechi“ mamifer din Romania: ea traia in perioadele glaciare cuaternare, alaturi de mamut si de rinocerul linos. A supravietuit incalzirii climatului retragindu-se in zonele montane inalte, ce constituie si habitatul ei actual: golul alpin si padurile adiacente. In schimb, ceea ce s-a schimbat drastic este distributia caprelor negre pe teritoriul Romaniei.

Din aceasta cauza, e posibil ca secolul trecut sa alcatuiasca cel mai tumultuos capitol din istoria acestei specii autohtone.

Extinctia si resuscitarea speciei

Pe vremuri, cele mai frumoase capre negre se gaseau in Muntii Rodnei. Dar dupa primul razboi mondial, romanii au decis sa se foloseasca de armele ramase in zona intr-un mod original: braconajul. 1924 este anul in care majoritatea cercetatorilor plaseaza extinctia caprelor negre din acest masiv.

La inceputul anilor ’30, se infiinteaza aici o rezervatie pe o suprafata destul de mica (183 ha), dar nu se aloca suficiente fonduri pentru angajarea paznicilor. Acest lucru se petrecea aproape concomitent cu declararea speciei drept „monument al naturii“, statut legal pe care il obtine in 1933.

In aceeasi perioada, numarul caprelor negre scazuse ingrijorator si in Bucegi, dar acolo gestiunea a fost eficienta: s-a dat o cota mica de vinat, s-au infiintat patru posturi de padurar si s-a inchiriat o vale in fiecare an menita exclusiv pasunatului caprelor negre.

Abia in 1964, Institutul Silvic Cinegetic a inceput repopularea Muntilor Rodnei cu exemplare din aceasta specie. Procesul a fost lent. Intr-o prima faza, au fost adusi 42 de iezi, alaptati de capre domestice, iar dintre ei, 81% nu au supravietuit celui de-al doilea an de viata. In 1967, au fost eliberati in salbaticie primii iezi, dupa care au mai fost aduse 16 capre adulte.

Desi extrem de costisitor, proiectul de repopulare s-a incheiat cu succes. In cei mai buni ani sporul natural a fost de 100%, in 1980 ajungindu-se la circa 200 de exemplare, iar in 1990, la peste 500.

Pericole: paraziti si braconieri

Perspectivele asupra acestei perioade difera. Voci din ONG-uri afirma ca Muntii Rodnei au constituit „un paradis al caprelor negre“, acestea nefiind amenintate de braconaj, aspru pedepsit, sau de expeditiile cinegetice ale lui Ceausescu, care nu l-au purtat niciodata pina la acest masiv.

Aceleasi surse sustin ca, desi suprapopularea devenea o problema, ea s-a rezolvat pe cale naturala, caprele migrind spre est, de-a lungul crestei principale. Aceasta migratie in zona centrala a Masivului Rodnei, Puzdrele, Piatra Rea si chiar in partea estica a Muntilor Rodnei, Zona Ineului, e documentata prin date concrete si observatii personale.

Pe de alta parte, Ovidiu Ionescu, director stiintific la ICAS, crede ca suprapopularea constituie o problema la fel de grava ca subpopularea. El da ca exemplu situatia caprelor negre din Retezat in perioada anilor ’80-’90. Din cauza suprapopularii, aceasta specie devenise o victima a parazitilor preluati de la ciinii de stina si de la oi (tenii, epizootii, Strongilus pulmonaris, Echinococcus).

Totodata, resursa trofica a caprelor negre se imputina din cauza oilor, in timp ce ciinii atacau iezii. Din aceste motive, au murit 2.000 de capre in trei ani. S-a produs si o alta anomalie: existau mai multe exemplare in paduri decit in golul alpin.

Situatia actuala

De la inceputul anilor ’90 pina in prezent, situatia se inrautateste: in 1995, sint inregistrate doar 85 de exemplare in evidentele Inspectoratului silvic (zona Muntilor Rodnei). Una dintre cauzele imputinarii caprelor este braconajul, din nou la moda. In plus, dupa 1990, a crescut numarul armelor pe cap de locuitor.

Totodata, paza slabeste, fondurile alocate protectiei caprelor negre scad simtitor, iar vigilenta organelor silvice se confrunta cu obstacole: cind paznicii incercau sa intervina, erau „indemnati“ sa stea la distanta cu ajutorul focurilor de arma. Iar pustile braconierilor erau adesea mai performante decit cele ale paznicilor.

Paradoxal, situatia acestei specii era mai buna in vremea comunistilor. Dupa ’89, a mai existat o initiativa de a reintroduce caprele negre in zona Cheile Nerei, dar, dupa eliberarea a doar doua exemplare, actiunea a fost sistata, din motive necunoscute. Chiar si datele privind numarul caprelor negre de pe teritoriul Romaniei au fost subiectul unor controverse.

In 2003, ONG-urile au tras un semnal de alarma, afirmind ca in Muntii Rodnei fusesera vazute doar cinci exemplare. In anul urmator, membrii acestor organizatii au fost cooptati la activitatea de numarare a caprelor negre din masiv. S-au vazut in jur de 60 de exemplare, numarul total fiind estimat la aproximativ 100.

Momentan, aceasta specie „persista“ in Apuseni si in Piatra Craiului, in Muntii Tarcului si Bucegi, in Retezat, in Fagaras, in Ceahlau, in Muntii Rodnei si Vrancei.

La ora actuala, se deruleaza un proiect numit „Cu ochii pe caprele negre“, initiat in 2004 de Ecosilva Retezat, WWF Romania si UNESCO Pro Natura. Zonele-pilot sint in masivele Retezat si Rodnei. Intentia acestor ONG-uri este de a conlucra cu autoritatile pentru a depista cele mai bune metode de evaluare a populatiei de capre negre, astfel inlaturindu-se discrepantele dintre datele adunate.

Aceasta cooperare are ca scop si stabilirea unor politici optime de gestiune a speciei, afirma Emilian Burdusel, directorul UNESCO Pro Natura. Acest proiect beneficiaza de finantarea Fundatiei pentru Parteneriat.

Curriculum vitae

Denumit stiintific Rupicapra rupicapra carpathica, acest animal ierbivor este gregar: traieste in ciopoare de 5-30 exemplare, conduse de femele batrine. Masculii adulti de peste cinci ani duc o viata solitara, retrasi in zone greu accesibile. Virsta unui exemplar poate fi aflata numarind inelele de pe coarne. Durata de viata este estimata la 15-20 de ani.

Capra neagra se distinge prin agilitate, putind face salturi de pina la 2 m inaltime si 6 m lungime. Chiar si pe stinci abrupte, poate atinge o viteza de 50 km/ora. La nevoie poate inota, dar traversarea lacurilor alpine o epuizeaza. Printre dusmanii caprelor negre se numara ursii, lupii, risii si acvilele de munte, dar numarul exemplarelor nu este periclitat de pradatori.


















5716 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Sâmbătă