Banca centrala a anuntat ieri ca a decis sa impuna bancilor sa depuna la rezervele obligatorii si 30% din imprumuturile in valuta cu o maturitate mai mare de doi ani atrase de banci, incepind cu 24 februarie 2005.

Pentru a indulci pastila, consiliul de administratie al Bancii Nationale a Romaniei (BNR) a majorat rata dobinzii pe care o plateste pentru rezervele minime obligatorii in dolari de la 0,75%, cit este in prezent, la 0,80% incepind din 24 ianuarie 2005. Simultan, banca centrala a redus cu 0,75% rata dobinzii de interventie de la 16,5%, cit fixase pe 17 ianuarie, la 15,75%.

Se scumpesc creditele in valuta

Bancherii spun insa ca principalul efect al extinderii bazei de cuprindere a rezervei obligatorii de 30% la valuta imprumutata pe termen mai lung de doi ani va fi cresterea costurilor bancilor, care nu vor avea alta solutie decit scumpirea creditelor in valuta.

“Daca banca centrala sileste acele banci care au atras imprumuturi de la grupurile financiare mama sau vor face credite sindicalizate ori emisiuni de obligatiuni externe in valuta sa cheltuiasca mai multi bani, atunci ne vor creste costurile. Cresterea cu 0,10%, de la 0,70% la 0,80%, a dobinzii pentru rezervele obligatorii in dolari este nesemnificativa.

Crescind costul creditarii in valuta, bancile nu vor avea alta solutie decit sa mareasca dobinda la imprumuturile firmelor si persoanelor fizice luate in euro sau dolari”, ne-a declarat Claudiu Cercel, seful operatiunilor de piata din Banca Romana pentru Dezvoltare-Groupe Societe-Generale (BRD-SocGen).

“Asta si urmarim, sa descurajam creditarea in valuta”, spune, in replica, Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului. “Analiza consiliului de administratie al bancii centrale a aratat ca principala problema pe care o are economia romaneasca este cresterea prea rapida a cererii interne de consum.

Productia interna nu poate face fata cererii, si aceasta se alimenteaza din importuri, finantata de credite in valuta. Sigur ca bancherii sint nervosi, dar nu putem dezechilibra economia”, spune consilierul guvernatorului BNR.

Bancherii sustin ca, daca BNR ar dori sa stimuleze creditarea in lei si sa determine clientii bancilor sa renunte la cererea creditelor in valuta, ar fi putut sa reduca nivelul rezervelor obligatorii in lei.

“Daca intr-adevar dorea sa reduca apetitul pentru credite in valuta, banca centrala ar fi putut sa reduca la 10-15% nivelul rezervelor obligatorii in lei, aflate acum la un nivel de 18%”, spune Claudiu Cercel.

“Nu ne intereseaza sa stimulam creditele in lei peste ritmul lor firesc. Daca ar creste brutal creditarea in lei, atunci am stimula inflatia. Expansiunea leilor produce inflatie, aceea a creditelor in valuta adinceste deficitul de cont curent. Vrem stapinirea creditarii in limite suportabile pentru economie”, a spus Adrian Vasilescu.