- Domnule prim-ministru, ati luat intr-o scurta perioada o ploaie de masuri nepopulare. Aveti o presa proasta, pe alocuri catastrofala. Cat timp mai rezistati la Palatul Victoria?
- Mie imi pare bine ca suntem tratati cum trebuie tratat in mod normal un guvern si nu ne bucuram de amabilitatile presei, cu toate ca peste tot se spune ca exista cel putin o luna de miere, daca nu o suta de zile. Dar nu-i nici o problema. Eu cred ca masuri nepopulare pana acum nu am luat.
Am luat masuri de reforma fiscala, care vad ca-i bucura pe foarte multi romani, pe foarte multi salariati care vad ca incaseaza venituri mai mari. Sunt si semnale importante in ce priveste mediul de afaceri din strainatate, investitorii straini, semnale pozitive ca vor sa vina spre Romania.
Acum sigur ca, la auzul iminentei unor masuri generate de situatia economica din acest moment - care au iesit in public ca urmare a prezentei FMI la Bucuresti -, lumea comenteaza si nici eu nu sunt bucuros cand se face cea mai mica scumpire. Dar trebuie sa vedem care sunt cauzele.
In negocierile cu FMI constatam ca avem de-a face cu niste derapaje foarte importante si foarte grave ale economiei romanesti in 2004, cu consecinte asupra bugetului anului 2005. La ce ma refer aici? Este vorba de angajamentele asumate de fostul guvern in cadrul Memorandumului cu FMI, care este mai mult decat un simplu memorandum, este transformat in lege.
Aceste 27 de angajamente pe care guvernul anterior Nastase le-a luat si nu le-a realizat vin acum la scadenta. Deci nu reforma fiscala este problema. Negocierile cu FMI nu au avut aceasta tema in discutie, ci faptul ca Romania trebuie sa adopte o serie de masuri care erau deja angajate cu FMI si o serie de alte masuri care sa corecteze ce s-a intamplat ca urmare a derapajelor guvernului anterior.
Din cauza dorintei nemarginite de a castiga alegerile, guvernul precedent a facut o serie de gesturi care ne costa si acum, cum sunt majorari salariale care insumeaza 10.000 de miliarde si care nu au fost prinse in bugetul pe anul 2005. Nu exista banii necesari pentru a fi platite.
- Dan Radu Rusanu, colegul dumneavoastra de partid, reprosa FMI ca nu a sesizat masurile electorale ale guvernului Nastase in ultima perioada a guvernarii sale. Credeti ca FMI a avut un dublu standard: unul pentru guvernul Nastase, altul pentru guvernul pe care-l conduceti?
- Nu, n-a avut un dublu standard. Dar dupa ultima venire a misiunii Fondului, in octombrie, au fost luate masurile de care va vorbeam. Au aparut astfel la suprafata ordonantele guvernului Nastase prin care se alocau bani pentru medicamente compensate din bugetul pentru 2005. Asta se facea in 2004.
S-au facut cheltuieli de peste 4300 de miliarde pentru infrastructura rutiera, bani care nu erau bugetati pentru 2004 si care au venit acum la scadenta. Si asa mai departe. Toate aceste derapaje conduc la o deteriorare apreciabila a situatiei economice, lucru care ne obliga sa luam cateva masuri.
Am vazut in ziare titluri: "Masuri nepopulare!" Daca cineva a mai vazut undeva in lume castigurile de capital - deci de la bursa - si castigurile pe dobanzile bancare impozitate cu 1%, atunci il sfatuiesc sa-si deplaseze domiciliul fiscal in tara respectiva. Eu n-am mai auzit nicaieri. Nici 10% nu e foarte mult.
Am un tabel comparativ cu nivelul de taxare din tarile vecine pe care vreau sa vi-l arat. In Ungaria - intre 20-30% impozitul pe dividende. In Romania - 10%. In Slovacia, Cehia, Polonia, intre 16 si 19%. Deci noi, cand avem aceste niveluri stabilite la 10% si vad atata zgomot, atatea proteste, nu inteleg unde e problema!
- Problema, domnule prim-ministru, este la aplicarea poate pripita - nu poate, ci sigur pripita, suna criticile - a cotei unice de impozitare. Vi se reproseaza de ce nu ati luat in calcul gaura bugetara provocata de aceasta masura.
- Poate nu aveti informatiile necesare. Introducerea cotei unice de impozitare a fost insotita de masurile necesare pentru a compensa minusurile de venituri la buget. Nu uitati ca impozitul pe microintreprinderi a fost majorat de la 1,5 la 3 la suta. Nu uitati ca s-a renuntat la aplicarea diminuarii contributiei la asigurarile sociale cu doua procente.
- Dar, domnule Tariceanu, nu ati gresit psihologic - si poate nu numai psihologic- prin aceea ca nu le-ati anuntat deodata? Daca le spuneati romanilor: aveti cota unica de impozitare si trebuie sa luam niste masuri cu impozite noi ca sa compensam cumva scaderea veniturilor la buget, poate ca nu ajungeati aici!
- Masurile de introducere a reformei fiscale au fost luate pe 29 decembrie, la o zi de la instalare. Misiunea Fondului si analizele noastre in ceea ce priveste situatia exercitiului bugetar pe 2005 nu aveau cum sa se faca intr-o zi. Ele au inceput.
Pe tot parcursul lunii ianuarie au inceput sa apara la suprafata derapajele din anul 2004, care au fost facute fara sa existe nici un fel de baza bugetara. N-avea nimeni de unde sa stie, de exemplu, de sumele cheltuite la sanatate, de sumele cheltuite la infrastructura.
Cheltuieli uriase netrecute prin Parlament
- Nu erati in parlament atunci, in comisiile de specialitate ale parlamentului?
- Acestea nu sunt cheltuieli care sa fi fost trecute prin parlament. Acestea au fost decizii care nu au nici un fel de suport in executia bugetara pe 2005.
- Decizii precum marirea lefurilor profesorilor erau publice, domnule prim-ministru. Expertii care au lucrat la programul Aliantei nu stiau de ele, nu le-au luat in calcul?
- Faptul ca nu erau bugetate nu era o chestiune publica in momentul in care au adoptat aceste masuri.
- In campania electorala v-am intrebat si pe dumneavoastra, i-am intrebat si pe Ionut Popescu si pe Adriean Videanu, daca ati discutat cu FMI, daca se poate aplica aceasta masura si ce rezulta daca o aplicati. Totdeauna mi-ati raspuns ca "e OK, am vorbit cu FMI, e OK!".
- FMI n-are nici un fel de problema cu aplicarea acestei cote. Eu va explic, inca o data, ca, pe langa ce discutam noi acum, pe langa cheltuielile nebugetate, nu exista numai aceasta problema.
Exista o alta problema care deriva din setul de politici macroeconomice ale fostului guvern, care au dus la un dezechilibru extraordinar al balantei comerciale - un deficit record de peste 7 miliarde de euro, care n-avea cum sa fie cunoscut in decembrie sau in noiembrie. Un deficit foarte mare al contului curent, care a ajuns la 7,8% din PIB.
Toate aceste lucruri impun o serie de reajustari la nivel macroeconomic care se traduc intr-o diminuare suplimentara a deficitului bugetar prognozat pe 2004. Noi stiam, pe 2004, de un deficit bugetar prognozat de 1,2%. In noile conditii, deficitul bugetar a crescut la aproape 2% din PIB, din cauza derapajelor de care v-am vorbit.
Si va trebui adus si mai jos de 1,2%, si anume la 0,5 % din PIB, pentru ca vrem sa pastram obiectivul de diminuare a inflatiei.
- Totusi, domnule prim-ministru, mai aveti niste probleme - de comunicare si nu numai - legate de aceste impozite. Ele, impozitele, au venit prea deodata!
- Care au venit, domnule? Hai sa le vedem!
- Sa le vedem! Impozitul pe tranzactiile imobiliare. Impozitul pe profitul din activitatile bursiere...
- Se creeaza impresia ca Romania s-a transformat intr-o tara de jucatori la bursa, ceea ce este departe de adevar. Exista un numar mic de persoane despre care nu stiu daca vor putea sa se numeasca la sfarsitul anului cu adevarat jucatori la bursa si care se cred penalizati de introducerea acestor impozite.
Sigur ca e mai mare castigul cand ai impozit numai 1% in loc de 10%, dar vreau sa va spun ca pe bursa romana, unde ma uit cu atentie in fiecare zi, se fac profituri superbe si ca ele vor fi la fel de mari si de consistente chiar cu impozitul de 10%.
- Actiunea in sine de anuntare a impozitului pe bursa a fost sau nu profesionista?
- Nu stiu, va las sa trageti dumneavoastra concluzia. Oamenii care sunt jucatori pe bursa si-au pus problema urmatoare intr-un mod foarte simplu: domnule, legea o sa se aplice de la 1 aprilie, sa spunem. Bun.
Inseamna ca eu o sa platesc 10 la suta impozit la actiunile pe care le am din 2001 si la care am facut profit 300 la suta? Si atunci s-au grabit sa vanda, sa marcheze profitul ca sa ramana cu impozitul de unu la suta. Raspunsul este unul si clar: legea nu actioneaza niciodata retroactiv, domnule! A fost panica unora de a-si scoate actiunile de pe bursa.
Si dupa ce au scazut cursurile, ce s-a intamplat incepand de ieri? (joi - n.r.). Au inceput sa creasca. Pentru ca a trebuit sa iasa ministrul de Finante sa spuna: domnilor, unde ati mai pomenit voi ca legea sa se aplice retroactiv?
- Stati, ca mai sunt o groaza de impozite! (Aici discutia se intrerupe si premierul cauta si aduce liste si tabele comparative.) Dvs. mi-ati spus: care impozite? Sa vi le enumar eu? Pe dividende!
- Da.
- Dublat!
- Nu!
- Cum adica, nu le-ati dublat, de la 5 la 10 la suta?
- Nu, nu, nu!
- Adica, nu le-ati dublat dvs., le-a dublat PSD-ul?...
- Deci, domnule, eu n-am umblat la dividende, sa fie clar! Impozitele pe dividende au fost stabilite in baza codului fiscal pe 2005, aprobat in 2004. Din luna august. Nici pe mine nu ma bucura cand trebuie majorate niste impozite. Insa e bine sa stiti si dvs., si toti cei care ne vor citi. In ce priveste cuantumul veniturilor bugetare din PIB, Romania este pe ultimul loc din Europa.
In Romania, veniturile la buget totalizeaza 30 la suta din PIB, in alte tari, aceste venituri sunt cuprinse intre 37 si 45 la suta, merg chiar pana la 50 la suta. Nu putem sa ne permitem luxul de a avea foarte multi oameni care fac afaceri, fac profit si nu platesc nici un fel de obligatii catre stat. Noi am redus fiscalitatea cum nu s-a mai redus in ultimii ani.
Ma refer la cota unica de impozitare, pentru cei care traiesc din salariu si pentru intreprinderi. Ar trebui sa intelegeti ca exista un principiu al nedistorsionarii climatului economic si activitatilor economice, principiul neutralitatii stimulentelor economice.
Nu poti sa ai 16 la suta impozit la intreprinderile care fac productie si ofera servicii, iar cei care fac tranzactii imobiliare pun banii la banca...
- Bine ca mi-ati amintit si de impozitul pe dobanzile bancare...
- Amintiti-va de toate!
- Domnule Tariceanu, sunt oameni simpli care au bani in banca.
- N-are, domnule, nici o importanta, poate sa fie foarte simpli. Toata lumea se bucura de acelasi tratament. Dvs. imi tineti o teorie. Suntem in capitalism sau in socialism? Unde suntem? Ca acuma va intreb foarte clar: ce vreti? Vreti sa facem in Romania socialism? Tragem o line si spunem: cei care au de la atata nivel in jos nu mai platesc impozite, ca sunt saraci.
Este foarte bine si eu sunt foarte sensibil cu cei saraci, dar nu se poate nicaieri... Daca vreti, mergem din nou in comunism! Era poate mai bine.
- Dar toate deodata, dle prim-ministru! Cresterile de preturi cumulate cu aceste impozite sunt dizolvante, sunt torpile pentru guvern.
- Nu-i adevarat. Hai sa o luam de la inceput. Cati dintre romani traiesc din veniturile bancare si din veniturile de capital? Daca dvs. imi spuneti ca romanii sunt in principal rentieri si jucatori la bursa, hai sa schimbam tema, deoarece discutia pe care o fac ma pune intr-o situatie dificila. Vreau sa spun ca nu asta este problema in Romania.
Problema in Romania este ca trebuie sa avem o economie competitiva, care sa fie impozitata in asa fel incat sa permita acumularea de capital si in acelasi timp toate celelalte activitati care sunt operatiuni imobiliare, dobanzi, castiguri din capital trebuie sa fie impozitate cel putin la acelasi nivel.
Pana una-alta, impozitul pe intreprinderi este de 16 la suta iar pentru aceste tranzactii de care vorbim acum este de numai 10 la suta si inca nici nu este aplicat.
FMI nu a avut obiectii fata de recalcularea pensiilor
- Ati intrat in negocieri dure cu FMI ca sa va lase sa faceti recorelarea pensiilor. De ce nu luati mai intai banii de la marii datornici ca sa nu fiti nevoiti sa purtati asemenea negocieri cu Fondul?
- Cu FMI sa stiti ca nu au fost negocieri pe recalcularea pensiilor. Au fost speculatii ale presei. Din discutiile directe pe care le-am avut, va pot afirma clar ca FMI n-a avut nici un fel de obiectii fata de recalcularea pensiilor. O tara precum Romania, care vrea sa intre in UE, nu-si poate permite niste clivaje sociale atat de grave intre castigul mediu si nivelul pensiilor.
De aceea, aceasta masura era necesara. In ce-i priveste pe marii evazionisti fiscali, vreau sa cred ca ati observat ca unul dintre primele lucruri pe care le-am facut, si care nu este un simplu gest declarativ politic, a fost sa suspendam ordonanta prin care datoriile imense ale RAFO - 450 milioane de euro - erau transformate in actiuni si transferate la AVAS. Am reactionat asa cum trebuia.
Ordonanta a fost suspendata, astfel incat societatea sa fie obligata sa-si plateasca datoriile catre buget, asa cum sunt foarte multe societati care au datorii. Ministerul de Finante - ma bucur ca am aflat indirect - a dat dispozitie catre toate administratiile fiscale sa adopte masuri, care merg chiar pana la blocarea conturilor pentru cei care nu-si achita datoriile la buget.
Reactiile sunt foarte bune. Dincolo de unele incercari de interventii, oamenii n-au incotro si incep sa plateasca.
- De cand ati venit la putere exista executari silite?
- Aveti o situatie la Ministerul de Finante si, daca o veti cere, va va fi data. Acest proces este in curs. Nu exista nici un fel de mila fata de evazionistii fiscali. Ati observat, desigur, ca si Parchetul General, si PNA au iesit din somnolenta si au inceput sa se miste, pentru ca au primit clar semnalul politic.
In ceea ce priveste modul in care actioneaza justitia, cred ca vointa noastra politica nu poate fi contestata in nici un fel. Am demonstrat-o cu numirea unui ministru independent la Justitie, secretari de stat la Justitie independenti, care nu au nici un fel de coloratura politica. Este nu numai un semnal, dar si o actiune clara ca recladim independenta justitiei.
- Ati recuperat vreun leu de la RAFO?
- Recuperarea leului de la RAFO nu se face numai printr-o intentie. Este un proces administrativ, un proces care tine cont de legislatia actuala. Ceea ce era important de facut, primul gest, tocmai pentru a impiedica stergerea acestor datorii, s-a facut. Mai departe, AVAS si Ministerul de Finante urmeaza tot acest proces legislativ. Avem termen pe 11 martie. Justitia functioneaza.
Nu putem sa incalcam procedurile judiciare care sunt in curs pentru ca altfel ar exista o imixtiune a executivului si politicului in actul de justitie si trebuie sa asteptam ca justitia sa-si faca treaba si sa scoata adevarul la suprafata.
- Ati anuntat reanalizarea contractelor Bechtel, Vinci, EADS. Cum o faceti, in ce stadiu se afla?
- Reanalizarea contractelor se face pe doua planuri. O fac ministerele de resort, se reanalizeaza aspectul juridic, aspectul legal si aspectul financiar. Contractele Bechtel si Vinci sunt de resortul Ministerului Transporturilor. Contractul EADS este de resortul Ministerului Administratiei si Internelor. In ambele cazuri, constatam ca avem mari probleme.
Daca cel putin din punct de vedere juridic contractelor Bechtel si EADS guvernul Nastase a incercat sa le dea o aparenta de legalitate (pentru ca ele au fost intarite prin diverse acte normative, iar in cazul contractului Bechtel s-a emis inclusiv o ordonanta de urgenta pe acest subiect), in ceea ce inseamna aspectul financiar constatam acum ca aceste contracte au probleme serioase.
- Cand se vor sfarsi analizele?
- Pentru contractul Bechtel termenul este la 1 martie.
- Inteleg ca nu le reziliati. Sau le reziliati?
- Nu stiu, nu va pot spune acum.
Codul muncii, un dezechilibru flagrant in defavoarea angajatorului
- Sunteti acuzat de sindicate ca vreti sa modificati Codul muncii prea in favoarea patronatelor. Iata, au aparut titluri de genul "Un Cod pentru stapanii de sclavi" si un avertisment al lui Bogdan Hossu de la Cartel Alfa: "Daca guvernul nu tine seama de observatiile sindicatelor privind modificarea Codului muncii, il dam jos". Ce-i raspundeti?
- Ce credeti ca trebuie sa spuna un lider de sindicat? O sa spuna vrem un cod al muncii care sa favorizeze patronatele? Nu. Sa plecam de la situatia actuala. Stiti foarte bine ca actualul Cod al muncii este rezultatul efortului, in ghilimele, al fostului ministru al Muncii, un cunoscut lider sindical (Marian Sarbu, nota redactiei).
El a facut un Cod al muncii la care toate institutiile internationale, toate asociatiile patronale au avut un set de observatii care, in esenta, subliniau ca actualul Cod al muncii se bazeaza pe un dezechilibru flagrant in ceea ce inseamna raportul juridic angajator-angajat. Acest raport, in loc sa fie unul echilibrat, este net in favoarea angajatului si in defavoarea angajatorului.
Noul Cod al muncii nu vrea sa faca nimic mai mult si nu vrem sa fim mai catolici decat Papa.
Noul cod vrea sa permita, pe de o parte, un raport echilibrat angajat-angajator si vrem sa dam posibilitatea crearii unor relatii intre angajator si salariat astfel incat salariatul sa fie protejat de Codul muncii, sa nu poata sa fie amenintat de excesele unui patron abuziv, dar trebuie sa dam si economiei posibilitatea sa fie flexibila.
Ceea ce inseamna modernizarea, restructurarea ei atunci cand intreprinderile intra in criza. Altfel riscam, cu un Cod al muncii dezechilibrat, ca toate eforturile legate de dezvoltarea economica sa fie serios puse in pericol. Prin urmare, cred ca exista in titlul de ziar pe care l-ati citat o neta exagerare.
Nu cred ca proiectul de Cod al muncii propus si lucrat impreuna cu expertii Bancii Mondiale poate sa-i faca pe actualii patroni stapani de sclavi. Vineri am programat o intalnire cu liderii celor cinci centrale sindicale. Nu cred ca vom ajunge la astfel de situatii extreme, insa Codul muncii trebuie revizuit.
- Profesorii ameninta cu greva, foarte curand. Nu e cazul sa retractati declaratiile referitoare la meditatii si alte cele facute la adresa profesorilor?
- Eu n-am facut nici un fel de declaratie la adresa profesorilor. Am spus si repet un singur lucru: in Romania trebuie sa avem grija ca toti cei care au castiguri sa-si plateasca impozitele, sa aiba un comportament fiscal corect. N-am spus nimic mai mult. Restul sunt comentarii facute de unele sindicate si nu vreau sa comentez comentariile.
- Nu pot sa primeasca nimic in plus la salarii din ce li s-a promis?
- N-am spus ca nu vor primi nimic in plus. Exista in fiecare an in Romania o majorare a salariilor bugetarilor care tine cont de erodarea puterii de cumparare datorita cresterii preturilor prin inflatie. In contextul economic actual, guvernul va incerca sa pastreze puterea de cumparare a salariatilor.
Dar nu stiu daca ne vom putea permite anul acesta majorari peste aceste limite, ceea ce s-a intamplat anul trecut. A fost an electoral si s-au facut si pomeni electorale.
