Hotararea Guvernului Romaniei privind organizarea si functionarea Ministerului Justitiei (MJ), aparuta vineri in Monitorul Oficial, da drept de existenta in continuare fostei SIPA (Serviciul Independent de Protectie si Anticoruptie), actualmente Directia Generala de Protectie si Anticoruptie (DGPA).

Oficiali din MJ ne-au declarat insa ca Adrian Nastase a avut viclenia de a construi legea de functionare a acestui serviciu in asa fel incat nici un act normativ sa nu se poata atinge de DGPA fara avizul CSAT, aflat inclusiv sub protectia lui Ion Iliescu la acea vreme. O prima sedinta a CSAT ar putea avea loc in doua saptamani. Pana atunci, DGPA ramane in lege ca si pana in prezent.

Ceea ce nu inseamna ca acest serviciu murdarit in tot felul de scandaluri va ramane neatins.

Istoria neagra a SIPA-DGPA

Istoria zbuciumata a SIPA a inceput in 1997, o data cu crearea acestui organism suspect de catre ministrul Justitiei de atunci, Valeriu Stoica. El a functionat pe baza unui ordin al respectivului ministru pana cand un alt ministru al Justitiei, de data aceasta din PSD, Cristian Diaconescu, a promovat o hotarare de guvern prin care SIPA a devenit DGPA.

E vorba de HG nr.637/2004, prin care DGPA desfasoara activitati de obtinere, verificare, prelucrare, stocare si valorificare a informatiilor in domeniul sigurantei nationale, corespunzatoare Directiei Generale a Penitenciarelor, Regiei Autonome "Multiproduct", unitatilor si intreprinderilor acestora, precum si la instantele judecatoresti, in locurile unde se lucreaza cu informatii clasificate.

O data cu schimbarea denumirii, serviciul de spionaj al Ministerului Justitiei a devenit nu doar legal, ci si mult mai puternic. Astfel, DGPA a obtinut dintr-o data dreptul de a desfasura actiuni operative in sprijinul investigarii si documentarii unor dosare de urmarire penala.

Pentru ca beneficiarul direct al informatiilor culese de fostul SIPA era ministrul Justitiei, nu e de mirare ca PSD si-a dorit ca acest serviciu sa aiba puteri extinse. Dar celebritatea SIPA a luat o turnura de-a dreptul intunecata o data cu numirea in functia de sef al acestei directii a lui Marian Ureche.

Acesta a demisionat in noiembrie 2003, dupa ce presa a semnalat ca fostul SIPA nu a prezentat nici un raport de activitate Comisiei de Aparare, Ordine Publica si Siguranta Nationala din Camera Deputatilor.

Politia politica, la ea acasa

Colac peste pupaza, CNSAS a dovedit ca Marian Ureche a facut politie politica inainte de 1989. Ceea ce il recomanda pe deplin ca fiind apt de acelasi lucru si sub noii stapani din PSD. CNSAS a descoperit semnatura lui Ureche si pe dosarul lui Ioan Petru Culianu. "In cazul Culianu, noi avem doua informatii.

Una parvine din familia respectiva - este vorba de afirmatia potrivit careia Marian Ureche ar fi incercat sa-l racoleze pe Culianu si l-ar fi persecutat. A doua provine din dosarul aflat la noi, primit de la SRI.

In acest dosar semnatura lui apare, in sensul ca el este cel care dispune incheierea urmaririi informative pentru ca Ioan Petru Culianu a parasit tara", afirma la vremea respectiva Horia-Roman Patapievici, pe atunci membru in CNSAS. De altfel, in fata membrilor Colegiului, Ureche nici nu a negat ca ar fi incercat sa-l racoleze pe Culianu.

SIPA a fost condus, inainte de Ureche, de un alt fost securist, Virgil Bercaru, sef de colectiv la Directia Securitatii Statului in cadrul Securitatii Municipiului Bucuresti. Acesta a fost demis in ianuarie 2001 in urma unui scandal de coruptie de la Penitenciarul Gherla.

Nu e de mirare, avand in vedere ce nume celebre s-au perindat la conducerea SIPA si apoi DGPA, ca acest serviciu a fost acuzat de actiuni de politie politica. Actualul sef al DGPA este Ovidiu Ioan Stoian, care a fost protejatul lui Marian Ureche si un apropiat al potentatilor din PSD. Asa incat el a continuat buna traditie a predecesorului sau de a lucra in folosul PSD-ului.

SIPA recidiveaza

Ultimul scandal legat de DGPA dureaza de la inceputul acestei luni, cand magistratul Emilian Stanisor, seful Administratiei Nationale a Penitenciarelor (ANP), a denuntat abuzurile comise de fosta SIPA. Stanisor si-a ales, de altfel, un moment strategic pentru dezvaluirile sale: sedinta de bilant a ANP, la care era prezent si ministrul Justitiei, Monica Macovei.

Faptele pe care Stanisor le-a facut publice nu veneau din trecutul indepartat, ci chiar din decembrie 2004 si ianuarie 2005. Astfel, la penitenciarele Arad si Colibasi, ofiterii DGPA i-au ocolit pe directori si s-au adresat adjunctilor acestora pentru activitati de combatere a traficului de stupefiante.

Stanisor a reclamat faptul ca o asemenea actiune desfasurata la Penitenciarul Arad s-a soldat cu confiscarea a patru pastile de Diazepam, captura-"record" daca avem in vedere ca pretul unui tub de pastile costa 30.000 de lei. Faptul ca ANP nu stie nici pana in prezent cine au fost persoanele introduse sub acoperire de catre DGPA in penitenciarul respectiv este cu atat mai grav.

Desi cazul a fost sesizat ministrului de atunci al Justitiei, Cristian Diaconescu, acesta nu a luat nici o masura. DGPA a recidivat si l-a anuntat pe adjunctul Penitenciarului Colibasi ca doreste sa perchezitioneze o persoana civila care venea in vizita. In momentul in care ANP a cerut autorizatia de perchezitie, care trebuia sa vina din partea unui judecator, DGPA a batut in retragere.

Pentru Stanisor acestea sunt provocari, pentru ca, de exemplu, civilul care trebuia perchezitionat nici nu a mai venit in vizita. In schimb, detinutul care astepta vizita a fost amenintat si santajat de fosta SIPA sa poarte o camera video ascunsa la gulerul uniformei.

Un alt caz dezvaluit de Stanisor se refera la un detinut care a fost scos din celula fara aprobarea conducerii si dus la o "discutie" cu ofiterul SIPA.

Atac la magistrati si minori

Dar metodele serviciului secret al Ministerului Justitiei nu fac discriminare intre detinuti si magistrati. Astfel, DGPA i-a anuntat pe unii dintre directorii de penitenciare si pe unii magistrati ca nu vor primi "avize de securitate", in temeiul dreptului acestui serviciu de a verifica si aviza personalul din MJ pentru eliberarea autorizatiilor de acces la informatiile clasificate.

Emilian Stanisor si-a actualizat dezvaluirile cu fapte petrecute cu putin timp in urma, cand directorul Directiei Medicale din MJ, Radu Tudose, a fost doua zile la DGPA pentru instruire, actiunea finalizandu-se cu o delatiune ampla la adresa ANP.

O alta incalcare a atributiilor DGPA a venit din partea unui director de centru de reeducare pentru minori, care a sesizat ca ofiterii serviciului le solicita minorilor date despre colegi, parinti sau cei care au grija de ei. Drept urmare, Emilian Stanisor a cerut inghetarea activitatii SIPA pana la clarificarea atributiilor serviciului.

Ministrul Justitiei, Monica Macovei, nu e strain insa de abuzurile fostei SIPA. In perioada in care a fost membru al APADOR-CH, Macovei chiar a cerut in mai multe randuri desfiintarea acestui serviciu, al carui sef a devenit acum, printr-o ciudata ironie a sortii. Ministrul a recunoscut intr-un interviu ceea ce declarase si pe vremea cand reprezenta societatea civila.

Si anume, ca au existat numeroase indicii ca acest serviciu controleaza procurorii si judecatorii, pentru ca apoi aceste informatii sa poata fi folosite de factorii politici din ministere sau din alte parti pentru santaj sau alte scopuri netransparente. Macovei a promis ca va face lumina cat de curand posibil in dedesubturile acestui serviciu, lucru cerut, de altfel, si de Comisia Europeana.

Pentru SIPA/DGPA va veni si ora adevarului.