Sindicatele si patronatele au ajuns la cutite din cauza Codului muncii. Reprezentantii salariatilor ar vrea ca legea sa ramana asa cum e, in timp ce angajatorii vor sa schimbe anumite articole care, spun ei, le pun bete-n roate. Cat despre Ministerul Muncii, acesta si-a asumat rolul de arbitru intr-un meci a carui miza ne priveste pe toti.
Cate tipuri de contract de munca vor exista?
Conform textului propus de Ministerul Muncii (MMSSF), contractele individuale de munca raman tot de doua feluri: pe perioada nedeterminata si pe perioada determinata. Doar ca cel pe termen determinat nu mai este o exceptie, legiuitorul eliminand articolul care prevedea ca acesta functiona numai in anumite situatii. In plus, perioada maxima pe care poate fi incheiat creste de la 18 la 24 de luni.
Daca sindicatele sunt critice, sustinand ca modificarile nu erau necesare si ca acestea ingradesc drepturile salariatilor, patronatele aproba schimbarea. "Conform reglementarilor europene, trebuie sa eliminam restrictiile din calea acestor contracte", spune Cristian Parvan, secretarul general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR).
Ce se intampla cu decizia de concediere?
"In opinia Consiliului Investitorilor Straini (FIC), Codul muncii a restrans flexibilitatea pietei muncii", explica Ruxandra Bandila, director executiv al FIC, subliniind ca recomandarile Consiliului doresc sa fie constructive pentru toate partile implicate.
"Una din problemele importante care trebuie abordate cu prioritate de catre Guvern este simplificarea procedurilor birocratice pentru angajarea si concedierea angajatilor", spune ea. MMSSF a propus deja simplificarea continutului deciziei de concediere si posibilitatea ca perioada de preaviz acordata salariatului concediat sa curga chiar si cand contractul de munca al acestuia este suspendat.
Reprezentantii sindicatelor cred, insa, ca aceste modificari sunt neavenite, ba chiar si ilegale.
Pe cine privesc planurile de formare profesionala?
Actualul Cod al muncii prevede ca angajatorul elaboreaza anual planuri de formare profesionala, care sunt parte integranta din contractul de munca. MMSSF propune acum ca aceste programe sa fie elaborate "in functie de necesitatile (...) si de posibilitatile financiare ale angajatorului".
Secretarul confederal al Blocului National Sindical, Dan Cristescu, considera ca organizatiile patronale si oamenii de afaceri s-au trezit "sufocati ca trebuie sa ii formeze profesional pe angajati, fara a mai folosi in mod abuziv personal necalificat si munca la negru".
De cealalta parte, Ruxandra Bandila spune ca, in opinia FIC, "obligativitatea de a asigura cursuri de formare profesionala pentru fiecare angajat in fiecare an poate fi insuficienta sau excesiva".
Cum se schimba clauza de neconcurenta?
Una dintre propunerile cele mai controversate priveste clauza de neconcurenta. In prezent, aceasta il obliga pe salariat sa nu presteze o activitate care se afla in concurenta cu cea prestata de angajatorul sau sau in favoarea unui tert care se afla in concurenta cu angajatorul sau in schimbul unei indemnizatii de cel putin 25% din salariu.
MMSSF doreste sa modifice articolul, astfel incat salariatul sa fie obligat ca, dupa incheierea contractului, sa nu presteze o activitate care se afla in concurenta cu cea prestata de angajatorul sau, in schimbul unei indemnizatii lunare de cel putin 10% din salariul de baza de la data incetarii contractului.
Daca majoritatea organizatiilor patronale sustin schimbarea, sindicalistii cred ca aceasta afecteaza grav sansele salariatului de a-si gasi un alt loc de munca.
Se reintroduc conventiile civile?
Cel putin asa doresc patronatele, invocand ca principal argument situatiile in care o companie are nevoie, in cel mai scurt timp, de diverse lucrari sau prestari de servicii cu caracter ocazional. "Din cate am inteles, exista o problema juridica aici, caci aceste contracte sunt prevazute in Codul civil si nu pot fi introduse in Codul muncii.
Insa, in orice caz, este cert ca ele functioneaza si sunt necesare", spune Cristian Parvan.
De cealalta parte, marile confederatii sindicale nu si-au conturat inca un punct de vedere comun cu privire la aceasta chestiune, insa par a se teme ca posibilitatea de a incheia conventii ii va face pe angajatori sa le utilizeze din nou pe scara larga, in locul mai costisitoarelor contracte individuale de munca.
Cine va beneficia de asigurari?
Actuala legislatie spune ca angajatorul este obligat sa asigure toti salariatii pentru risc de accidente de munca si boli profesionale, "in conditiile legii". Pana in prezent, din cate am aflat, aceasta prevedere este pusa efectiv in aplicare doar in cateva cazuri.
Conform organizatiilor patronale, obligatia de a asigura angajatii ar trebui sa fie valabila doar pentru acei salariati expusi riscului accidentelor de munca sau bolilor profesionale.
Reprezentantii sindicatelor au lasat sa se inteleaga ca au de negociat lucruri mult mai importante decat acesta, dar au tinut sa precizeze ca, daca legea nu va prevedea clar categoriile de angajati expusi riscurilor mai sus mentionate, exista mari sanse ca aceste asigurari sa nu fie incheiate niciodata.
Ce se intampla cu fondul de garantare a salariilor?
Autoritatile ar dori sa raspunda si criticilor privind fondul de garantare a salariilor la care ar trebui sa contribuie fiecare angajator pentru a proteja veniturile angajatilor in caz de faliment. Doar ca modificarea sugerata amana rezolvarea dilemei, punand-o in spatele unei legi speciale, inca inexistente. "Eu cred ca aceasta prevedere este absurda.
Cred ca asigurarile sociale ar trebui sa acopere si acest risc", spune Florentin Banu, director general al Artima. Dan Cristescu, secretar confederal al BNS, crede ca "Ministerul Muncii a actionat emotional, influentat (...) de studiile comandate de marea finanta internationala, care (...) are nevoie ca Romania, a doua tara ca marime din estul Europei, (...
) sa mentina foarte jos costurile salariale".
Poate fi concediat liderul sindical?
Conform articolului 229 din Codul muncii, "pe toata durata exercitarii mandatului, reprezentantii salariatilor nu pot fi concediati pentru motive care nu tin de persoana salariatului, pentru necorespundere profesionala sau pentru motive care tin de indeplinirea mandatului pe care l-au primit de la salariati".
In viziunea specialistilor din MMSSF, termenul de protectie a reprezentantului salariatilor se extinde pe durata exercitarii mandatului si pe o perioada de doi ani de la incetarea acestuia, dar este eliminata protectia la concediere pe motiv de "necorespundere profesionala".
Sindicalistii vad in aceasta schimbare o portita lasata abuzurilor angajatorilor, in timp ce acestia din urma sunt multumiti ca nu mai sunt obligati sa plateasca un salariat care s-ar dovedi incompetent, indolent sau indisciplinat.
