Dupa 1989, doar Grivei n-a devenit profesor universitar. De multe ori comisiile de doctorat sint niste cumetrii. Tema doctoratelor trebuie reconsiderata pentru ca realmente exista fabrici de doctori. Tezele sint cumparate si nici senatele universitare, nici comisiile nu pot avea control in acest sens, pentru ca nu sint politie. Ministerul va solicita reatestarea conducatorilor de doctorat.

In pofida presiunilor, universitatile private nu vor primi dreptul de a acorda asemenea titluri. Acestea sint concluziile dezbaterii organizate joi de Academia Romana.

Criterii mai dure pentru obtinerea conducerii de doctorat si a titlului de doctor si reevaluarea tezei de doctorat in economie subterana a lui Dinel Staicu. Acestea sint masurile pe care reprezentantii Ministerului Educatiei si ai Academiei le-au anuntat intr-o dezbatere generata de articolele din „Cotidianul“.

Reunind academicieni, rectori si secretari de stat, dezbaterea pe tema doctoratelor organizata joi, la sediul Fundatiei Nationale pentru Stiinta si Arta, a avut ca punct de plecare datele statistice.

Numarul de 4.227 de conducatori de doctorat i-a socat pe unii dintre cei prezenti, fiind prima data cind s-a pus in discutie fenomenul inflatiei de titluri academice. „Dupa 1989 doar Grivei n-a devenit profesor universitar”, a exprimat plastic cauza inflatiei de conducatori si a titlurilor de doctor acad. Bogdan Simionescu, care a venit de la Iasi pentru a participa la dezbatere.

„Tema doctoratelor trebuie reconsiderata pentru ca sint efectiv niste fabrici de doctori”, si-a expus punctul de vedere si acad. Constantin Balaceanu-Stolnici. Existenta „fabricii de doctorate” nu a fost recunoscuta insa si de fostul ministru Ecaterina Andronescu, rectorul Politehnicii din Bucuresti.

„Comisiile de doctorat sint niste cumetrii”

Vinovatia institutiilor organizatoare de doctorat si a ministerului in problema doctoratelor a fost omisa in cadrul dezbaterii, punindu-se accent pe conducatorii de doctorat: „Daca nu esti om de stiinta, e greu sa determini pe cineva sa faca o teza buna, ca sa nu mai vorbim de cineva care conduce 20 de teze”, a spus Eugen Simion, presedintele Academiei si al Comisiei Nationale de Atestare a

Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare. Acad. Marius Andruh a invocat faptul ca „de multe ori comisiile de doctorat sint niste cumetrii”.

Tocmai de aceea, a sustinut Razvan Honcu, un doctorand prezent la dezbatere, in acordarea titlului de doctor nu trebuie luata in discutie doar teza, ci si activitatea doctorandului: „In cazurile prezentate de presa, tezele sint cumparate si nici senatele universitare, nici comisiile nu pot avea control in acest sens, pentru ca nu sint politie”, a spus acesta.

Reatestarea conducatorilor de doctorat

„Nodul gordian” al problemei doctoratelor a fost identificat in evaluarea conducatorilor stiintifici: „Un lucru nu se spune niciodata: noi nu vrem sa facem o evaluare periodica a profesorilor si cercetatorilor”, a acuzat Bogdan Simionescu. Cel putin formal, punctul lui de vedere a fost insusit de minister prin reprezentantii sai.

Secretarul de stat din MEC, Dumitru Miron, a anuntat restructurarea fabricii de doctorate: „Ministerul va remite tuturor institutiilor o solicitare privind o atestare sau reatestare a mentorilor si nimeni nu trebuie sa se teama de asta daca este valoros, cu conditia ca cel care-l evalueaza sa fie cel putin la fel de valoros”, si-a declarat acesta intentiile.

Fara doctorate in universitatile private

Totodata, s-a pus si problema acordarii dreptului de a organiza doctorat institutiilor private acreditate: „Exista presiuni de a acorda acest drept. Tatal rector, baiatul profesor, mai vine si nora in acelasi domeniu de studiu si astfel se indeplinesc conditiile”, a expus Eugen Simion problema.

Majoritatea celor prezenti s-au opus astfel organizarii de doctorate in invatamintul particular, chiar daca conduc ei insisi astfel de institutii: „Pentru asta trebuie o anumita maturitate stiintifica si o baza de cercetare”, a punctat Balaceanu-Stolnici.