Adrian Nastase a aflat sambata, la Cluj, ca postul de primar general al Capitalei e vacant si ca partidul pe care il conduce a lansat deja, de cateva zile, prin filiala Bucuresti, un candidat.

Dan Ioan Popescu facuse luni, in Delegatia Permanenta, o strigare: cine doreste sa candideze? Toti au facut ciocu' mic, exista un sondaj care-l plasa favorit pe Sorin Oprescu, numai ca, peste noapte, cu argumente deloc politice, doctorul s-a recuzat, lasand locul numarului doi in sondaje, Dan Marian Vanghelie, ba chiar oferindu-se sa-i fie sef de campanie. Jenant.

Afland cu ce iese PSD Bucuresti, pe presedintele Iliescu - mentorul pe linie de partid al filialei - l-a luat cu ameteala, iar presedintele Nastase s-a ascuns vreo trei zile in Palatul Parlamentului. Rastimp suficient ca presa si electoratul sa-l perceapa pe Vanghelie ca pe unul care este. Emblematic pentru partid.

Marea dezmeticeala s-a produs alaltaieri, cand Adrian Nastase, dupa un circuit in Transilvania, luat la rost de reprezentantii partidului din teritoriu, a iesit la rampa, incercand sa repare lucrurile: Primaria Capitalei e o functie importanta in stat, candidatul trebuie supus aprobarii etc. Numai ca toate acestea si altele se stiau de cand Traian Basescu s-a instalat la Cotroceni.

Candidatul pentru Primaria Generala, care frumos zice acum Adrian Nastase "poate sa fie o trambulina pentru un viitor presedinte al Romaniei", trebuia deja batut in cuie. Spre deosebire de Alianta DA, partidul d-lui Vanghelie NU se confrunta cu o criza de personalitati, ci cu una de orgolii.

Ar fi fost destui, in afara sovaielnicului Sorin Oprescu, care ar fi putut pune obrazul pentru partid: Miron Mitrea, Dan Ioan Popescu, de ce nu junele Nastase, sau un tanar de viitor, care sa-si asume mai usor un eventual esec. Pentru ca, tehnic vorbind, strict aritmetic, un candidat PSD la Primaria Capitalei merge pe 3 aprilie la pierdere.

(De ce 3 si nu 1 aprilie, avand in vedere oferta de candidati?) Electoratul portocaliu e inca puternic, credibilitatea liderilor Aliantei nu va apuca sa se erodeze semnificativ. Oricum, nici n-a fost lansat bine omul emblematic al PSD ca liderii n-au altceva mai bun de facut decat sa se dracuie si incearca s-o dea la intors.

In orice fel s-ar solutiona "criza Vanghelie", partidul tandemului se umple iarasi de penibil si, daca i-am pune astazi pe liderii PSD sa conjuge verbul "a fi", n-ar trece de persoana intai plural, perfectul compus - "am fost". In ce-l priveste pe controversatul Vanghelie, daca va fi respins a doua oara de PSD, el si-ar putea implini visul candidand din nou independent.

Propus sau nu de PSD, actualul primar al sectorului 5 n-are decat de castigat. Intra intr-o batalie care ii va asigura o expunere mediatica de invidiat, are in spate un electorat - deloc neglijabil ca numar - care vede in el un model.

Tipul eroului de manea (are valoare, are bani, da cu tifla la dusmani), Printul Economatelor ar putea scoate ceva voturi (mai cu un kil de zahar, mai cu o pereche de carti de joc, mai spoind un bloc, cu notorietatea pe care o are, ca baiat de Bucuresti, in lumea pestrita a cartierelor).

Daca ziua alegerilor va fi una ploioasa, iar snobii din cartierele rezidentiale vor ezita sa iasa la vot ca sa nu-si stropeasca limuzinele, Vanghelie ar putea lua din start mai mult decat Mircea Geoana. Adriean Videanu are sarcina cea mai usoara.

Impins in fata ca urmare a rotatiei putinelor cadre de care Alianta dispune, actualul vicepremier poate fi asezat in campanie ca politistii de carton de pe Valea Oltului - valul electoral portocaliu il va purta spre victorie.

Nenorocirea bucurestenilor e ca va veni in capul trebilor urbei un personaj care n-are nici o legatura cu administratia, mult prea prins in jocurile politice ca sa mai aiba vreme de conductele sparte si de gaurile din asfalt. Si-au mai anuntat candidatura cateva personaje care nu vor face decat sa arunce din nou in derizoriu batalia pentru cea de-a doua functie in stat ca numar de alegatori.

In ordinea celor care racnesc mai tare - Gigi Becali. Emulul lui Mihai Viteazu in regia lui Sergiu Nicolaescu ar putea avea insa surpriza sa nu fie votat nici de galeria Stelei. Partidul Umanist Roman n-a gasit un candidat mai potrivit decat pe Radu Opaina, Tatanele Gigacaloriei, un gafeur de zile mari.

Mai e Ralu Filip, presedintele CNA, care a inceput deja sa bata televiziunile pe care le pastoreste cu proiectul luminarii Dambovitei pe dinauntru. In fine, ultima pe lista, doamna Anca Petrescu, candidata PRM, mama Casei Poporului, va fi greu de observat in toata aceasta harmalaie chiar si de propriul electorat.

Cei mai sus insiruiti si altii care li se vor adauga in ultimul moment pun o problema cu adevarat serioasa: a criteriilor pentru desemnarea unui candidat la carma primului oras al Romaniei. Teama mi-e ca, oricine ar castiga, cetatenii Capitalei tot pacaliti vor iesi.

Faptul ca ei s-au lasat, prin votul lor, sa fie reprezentati de un Halaicu, de un Lis, de un Ciorbea si de alti mutanti politici incurajeaza pe oricine sa candideze, pe principiul becalian "Daca ala a putut, ce, io-s mai prost?".