ZIUA revine astazi cu un nou episod despre activitatea dubioasa a sectiei teritoriale Oradea din cadrul Parchetului National Anticoruptie, aducand noi dovezi despre abuzurile si incompetenta procurorilor oradeni condusi de Ioan Moldovan, seful PNA Oradea.

Rezultatele controlului intern efectuat in Bihor de echipa de inspectori ai PNA Bucuresti nu sunt cunoscute inca, dar verificarile comisiei vizeaza si un dosar pe care procurorul sef Ioan Moldovan l-ar fi musamalizat sau pentru care nu ar fi dat curs cercetarilor.

Bomba a "explodat" tocmai la Bucuresti, in timpul audierilor efectuate in dosarul instrumentat impotriva fostului director al finantelor bihorene, Ioan Lascau.

A rezultat atunci din declaratia unui martor ca Ioan Moldovan stia de o repartizare frauduloasa a unui apartament catre fiul fostului presedinte al Curtii de Apel Oradea, Mircea Mester, precum si de lucrarile de "imbunatatire", valorand peste un miliard de lei, de care s-ar fi "ocupat" firma martorului denuntator.

Rasplata a fost taraganarea declararii falimentului firmei, desi existau nu mai putin de opt dosare inregistrate la instanta de diferiti debitori neplatiti cu anii.

In ciuda tuturor semnalelor primite de la mass-media centrale, Ioan Amarie refuza sa ia taurul de coarne si sa ii demita pe cei care pretind ca fac anticoruptie la Oradea, dar se ocupa in schimb de abuzuri, unele deja dovedite chiar de catre instante, asa cum veti vedea si in cele ce urmeaza.

"Ma intrebau cum rezist fara sex"

Ultima "isprava" a procurorului-sef Moldovan a picat cum nu se poate mai prost pentru institutia condusa de Ioan Amarie: acum cateva zile, respectiv luni, 7 februarie a.c., Curtea de Apel Oradea a dispus achitarea judecatoarei Elena Pop Blaga cu motivarea ca fapta nu exista.

Procesul verbal de constatare a flagrantului de luare de mita continea neregularitati strigatoare la cer, in sensul ca denuntatorul nu i-a predat banii judecatoarei, ci i-a lasat matusii acesteia. Mai mult, cele doua inregistrari audio depuse la dosar de catre procurorii anticoruptie au fost facute fara mandat, practica dovedita de Tribunalul Bucuresti si in cazul Lascau.

Culmea culmilor o reprezinta faptul ca, din dosar, lipsesc casetele originale! La solicitarea instantei, procurorul-sef Moldovan a raspuns oficial cum ca Serviciul teritorial Oradea al PNA nu mai detine casetele originale, fapt de neimaginat!

Contactata telefonic, fosta judecatoare Elena Pop Blaga ne-a dezvaluit experiente incredibile din timpul anchetei: "Ofiterul de ancheta Traian Surducan si-a batut joc de mine in toate felurile posibile! Pe timpul arestului, Surducan nu mi-a pus nici o intrebare legata de dosarul pentru care ma aflam acolo. In schimb, ma intreba de fiecare data cum rezist fara sex atatea zile.

Ma facea curva, iar pe colegii mei penalisti, pe care ma incita sa ii dau in gat la schimb cu eliberarea mea, ii facea "porci" si "escroci" adaugand ca dumnealui, mana dreapta a procurorului Moldovan, ii va aduce pe toti la inchisoare cu mine. Vorbea asa de urat si se enerva asa de rau, ca mi se facea frica de el!".

Lipsa de profesionalism a procurorului Moldovan

Intr-un alt dosar cu impact mediatic, ce o privea pe judecatoarea Mariana Rosca, Moldovan a apelat din nou la practici abuzive arestand-o pe aceasta intr-o zi de sambata, pe data de 21 iulie 2001, cu motivarea ca se sustrage urmaririi penale, desi ii emisese citatie pentru martea urmatoare.

Extrem de atent cu contextul politic al acelor vremuri, Moldovan a dispus aceasta arestare exact in zilele in care se pregatea schimbarea tuturor sefilor de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Oradea si de la parchetele judetene aferente, schimbare de care se simtea vizat. Modificarile anuntate s-au produs pe 26 iulie 2001.

Moldovan a fost singurul procuror neatins de valul schimbarii, la acest fapt aducandu-si contributia si bomba mediatica referitoare la arestarea judecatoarei Rosca pentru acte de coruptie.

Instrumentarea acestor doua dosare (Rosca si Pop Blaga) s-a facut ca urmare a insistentelor si plangerilor formulate de omul de afaceri Mircea Radu Pentie, patronul grupului de firme PERAMI din Oradea, care se ocupa cu producerea si comercializarea de alcool, bere si apa minerala.

Pentie era suparat pe cele doua judecatoare pentru ca nu au dat curs unor cereri ale sale de restituire a taxelor vamale, cum au facut alti judecatori oradeni. Moldovan a fost in relatii apropiate cu Pentie, intalnindu-se adeseori cu acesta la restaurantul sau "Gong".

De remarcat si faptul ca procurorul sef Moldovan a dat sau a avizat mai multe rezolutii de neincepere a urmaririi penale in dosarele penale ale afaceristului Pentie. Inclusiv a dispus scoaterea de sub urmarire penala a lui Pentie intr-un dosar in care Politia a propus trimiterea acestuia in judecata pentru operatiuni ilegale de import cu alcool.

Comenzi politice pe zona Satu Mare

Si la Satu Mare, judet aflat in jurisdictia Sectiei teritoriale Oradea al PNA, procurorul-sef Ioan Moldovan s-a implicat in jocuri politico-economice locale. Una dintre relatiile cele mai evidente a fost cea cu presedintele organizatiei judetene a PSD, Gheorghe Ciocan, care a indeplinit si functia de prefect al judetului Satu Mare in perioada ianuarie 2001-mai 2004.

Moldovan il vizita pe Ciocan la fiecare deplasare a sa la Satu Mare, intalnindu-se fie la cabinetul acestuia de la Prefectura, fie in separeurile de la hotelul "Dana" din Satu Mare ori de la motelul Mujdeni din zona Oasului.

Se cunosc cel putin trei cazuri in care prefectul Ciocan l-a influentat pe procurorul-sef Moldovan. Astfel, in toamna anului 2003, la comanda lui Ciocan, Moldovan l-a arestat pe omul de afaceri Dumitru Pop, patronul SC "Cabrio" SRL Satu Mare, pentru un trafic de influenta care nu prea sta in picioare, dovada ca Pop a fost pus ulterior in libertate de instanta de judecata.

Motivul real al arestarii lui Pop a fost ca acesta urmarea sa achizitioneze pachetul majoritar la firma de salubritate si spatii verzi a municipiului Satu Mare, SC "Florisal" SA, iar pe aceasta firma profitabila pusese ochii si ginerele prefectului de Satu Mare, care voia sa o achizitioneze prin societatea SC "Lesaci" SRL.

In primavara anului 2004, la rugamintea prefectului Ciocan, procurorul-sef Moldovan nu a dus ancheta pana la capat in dosarul fostului sef al Serviciului Pasapoarte Satu Mare, Vasile Neamt, sub sefia caruia au fost emise contra cost sute de pasapoarte ilegale.

Moldovan nu l-a arestat pe Neamt, cum s-a intamplat cu omologii acestuia din alte judete pentru fapte de acelasi gen, limitandu-se sa aresteze doar niste intermediari din lumea interlopa. In final, Moldovan l-a "sanctionat" pe Neamt cu scoaterea de sub urmarire penala si aplicarea unei amenzi administrative de zece milioane de lei.

Neamt si Ciocan erau originari din aceeasi zona (Oas) si erau prieteni. In calitate de sef la Pasapoarte, Neamt le-a facut multe servicii lui Ciocan si apropiatilor sai, atat inainte de a fi prefect, cat si dupa.

Se banuieste ca prefectul Ciocan ar fi avut o contributie si la punerea in libertate a fostului director al BCR Negresti Oas, Stefan Pop, arestat de procurorul-sef Moldovan pentru fraude bancare de 80 de miliarde de lei in cursul anului 2003. Ciocan era in relatii apropiate atat cu bancherul Pop, cat si cu tatal acestuia.

L-a scos basma curata pe Anderco

Opinia publica satmareana este cea mai intrigata de prestatia procurorului-sef Moldovan in cazul fostului primar al municipiului Satu Mare, Horea Anderco.

Acesta a fost arestat de structura centrala a PNA in aprilie 2003 pentru mai multe infractiuni de luare de mita si abuz in serviciu contra intereselor publice, din care pentru o parte a fost trimis in judecata (prin rechizitoriul intocmit in dosarul nr. 148/P/2002) si este judecat actualmente de Tribunalul Alba (in dosarul nr. 7583/2003).

Cu un an si jumatate inainte de arestarea lui Anderco de catre PNA, in noiembrie 2001, procurorul Ioan Moldovan, pe atunci seful Sectiei Urmarire Penala din cadrul Parchetului de pe langa Curtea de Apel Oradea, a avizat neinceperea urmaririi penale fata de primarul de Satu Mare intr-un dosar in care a fost cercetat pentru o parte din afacerile (Sala Polivalenta, Alfa Rom, Florisal) pentru care a

fost arestat ulterior. Surse din cadrul Parchetului de pe langa Curtea de Apel Oradea au afirmat ca dosarul lui Anderco i-a fost repartizat procurorului-sef de sectie Moldovan, dar rezolutia de neincepere a urmaririi penale a fost conceputa de acesta in numele procurorului Dan Chirculescu, subalternul sau cel mai loial, care este astazi mana sa dreapta la Serviciul Teritorial Oradea al PNA.

Moldovan a recurs la acest subterfugiu pentru a putea aviza personal rezolutia, intrucat in cazul in care aceasta ar fi fost emisa de el trebuia sa fie avizata de seful sau ierarhic, procurorul general Ioan Rusu, care este originar din Satu Mare si avea ceva stiinta despre afacerile lui Anderco.

PNA Oradea se foloseste de denuntatori mincinosi

Un alt caz care probeaza incompetenta sefului Sectiei Teritoriale Oradea a PNA se refera la Andrei Molnar, arestat in dosarul nr. 3857/2004.

In calitate de administrator al firmei SC "Criortex" SA Oradea, Molnar este acuzat ca ar fi pretins si primit de la doi cetateni suma de 500 de milioane si un numar de zece utilaje pentru a reduce pretul de vanzare al tuturor utilajelor si instalatiilor apartinand aceste unei societati.

Nelegalitatile din acest dosar sunt evidente: autodenunturile au fost facute dupa ce organele de urmarire penala au fost sesizate cu respectiva infractiune. Mai mult, autodenuntatorii s-au contrazis sistematic atat intre ei, cat si in cadrul declaratiilor personale, privitor la aspectele esentiale ale cauzei.

Inedit este faptul ca, in cazul lui Andrei Molnar, arestul preventiv a fost mentinut de instanta de-a lungul a nenumarate termene de judecata, apreciindu-se cu usurinta ca temeiurile care au stat la baza luarii de masuri se mentin, ca exista probe cum ca inculpatul ar reprezenta un pericol concret pentru ordinea publica, desi instanta fusese instiintata de nelegalitatile evidente din cursul

urmaririi penale. Dupa nenumarate declaratii, la termenul din 6 ianuarie 2005 s-a prezentat la audiere o a patra versiune a dosarului, fata de cele trei expuse anterior de PNA Oradea, din care rezulta clar, asa cum au recunoscut acesti martori, ca nu le-a fost pretinsa nici o suma.

Surprinzator, unul dintre autodenuntatori, Marin Cigan, recunoaste ca a fost cercetat penal si, din aceste motive, s-a hotarat "sa se razbune denuntand cum ca inculpatul ar fi luat mita". De multe ori instantele, timorate de, deja celebrii procurori ai lui Moldovan, decid arestarea sau mentinerea arestarii unor victime ale clientilor si prietenilor procurorului-sef din Oradea.

Unii magistrati spun pe fata ca sunt terorizati de oamenii lui Moldovan, care ii ameninta cu arestarea daca hotararile nu sunt asa cum vor procurorii PNA. "Socot ca cercetarea judecatoreasca se desfasoara cu invocarea formala a unor articole ce ar putea justifica mentinerea starii de arest, fara ca nici o proba din dosar sa o justifice.

Actul de justitie se desfasoara ca o mentalitate ca, fiind vorba de PNA, masura arestarii este intotdeauna justificata", ne-a declarat maestrul Mihai Camarascu, avocatul lui Andrei Molnar.

La fel a procedat Ioan Moldovan si in dosarul fostului finantist bihorean Ioan Lascau, obtinand arestarea lui pe baza unui "autodenunt" provocat, semnat de omul de afaceri Mircea Nistreanu, patronul societatii de constructii civile si industriale REPCON SA, prieten apropiat al fostului ministru al Apelor si Mediului, Aurel Constantin Ilie, care pompase in societate lucrari de mii de miliarde

de lei. La vremea respectiva, masina cu care circula spre Bucuresti patronul oradean a fost oprita inopinat de un agent de politie pentru un control de rutina. Apoi, discreti, procurorii PNA l-au rugat pe Nistreanu sa ii insoteasca pentru o scurta declaratie.

La sediul PNA, anchetatorii i-au pus in vedere acestuia ca se afla in vizorul institutiei pentru mai multe infractiuni, dar ca ar exista o posibilitate ca acesta sa scape basma curata: sa depuna un denunt impotriva cuiva. Fiind foarte bolnav, Nistreanu a priceput imediat ce i se cere.

A luat cateva coli de hartie si, timp de cateva ore, a scris neintrerupt, infundandu-si cu nemiluita dusmanii personali. Printre numele pomenite, nu se afla insa si Lascau. Perseverent, unul dintre anchetatori i-a sugerat lui Nistreanu sa faca o "compunere" si despre acesta.

Utilizarea asa-ziselor autodenunturi a functionat si in dosarele lui Iosif Pop, fostul presedinte al Bancii Transilvania, declarat Bancherul Anului 2002, precum si cel al judecatoarei Andreea Ciuca, fosta presedinte a Tribunalului Mures.

Atat Iosif Pop, cat si Ciuca, au fost arestati pe baza unor delatiuni, denumite pompos de procurori "autodenunturi", facute de personaje cu caracter reprobabil (cazul infractorului evazionist Benone Beca, afacerist bacauan care nici macar nu il vazuse vreodata pe Iosif Pop) sau de catre persoane santajabile (in cazul Andreei Ciuca, Viorel Tibrea, patron de firma de constructii, mic baron

local).

Practicile securiste au devenit o obisnuinta pentru procurorii PNA Oradea. Santajul, presiunea psihologica, amenintarile cu pedepse maxime, comenzile politice si razbunarile personale au fost probate in aproape toate dosarele instrumentate de Ioan Moldovan & Co.

Toate acestea si faptul ca PNA Oradea nu a finalizat nici un dosar rasunator de coruptie ridica un mare semn de intrebare asupra motivelor pentru care Ioan Amarie inca il mai pastreaza pe Moldovan la timona "anticoruptiei" oradene.