Bruxelles-ul nu vede cu ochi buni anticipate in Romania pana in 2007

de Iulia Nueleanu     Curentul
Marţi, 22 februarie 2005, 0:00


Organizarea alegerilor anticipate, cat mai curand posibil, este o tema care a impartit clasa politica romaneasca dincolo de barierele traditionale dintre putere si opozitie. Interesant este ca divergente de opinie, pe acest subiect, au inceput sa apara si intre presedinte si premier, dupa ce in urma cu o luna cei doi sustineau la unison varianta anticipatelor.

Temerile manifestate de premierul Tariceanu sunt impartasite si de Bruxelles, unde demnitarii europeni nu vad cu ochi buni organizarea de anticipate in Romania, inainte de 2007, avand in vedere obiectivele asumate de guvernul de la Bucuresti in perioada de preaderare.

"Este optiunea Romaniei. Dar nu cred ca este recomandabil in mod deosebit, fiindca, inevitabil, va distrage atentia de la problema esentiala a aderarii si va crea o fisura in acest proces si asa dificil. Pe de alta parte insa, daca lucrurile sunt blocate din cauza parlamentului, atunci poate aceasta ar fi unica solutie. De aceea si spun ca nu este alegerea noastra.

Alegerile anticipate au intotdeauna un impact puternic asupra activitatii guvernului", ne-au declarat surse diplomatice europene.

Anticipatele "consuma timp si energie"

Rugat, la randul sau, sa comenteze efectul anticipatelor asupra procesului de aderare, seful delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti, ambasadorul Jonathan Scheele, a declarat: "Impactul nu este unul direct.

Insa un astfel de eveniment consuma timp si energie atat din partea guvernului, cat si a parlamentului si reduce timpul si energia necesare ducerii la indeplinire a cerintelor europene, ceea ce ar putea da nastere unei reale probleme. Totul depinde de cat de multa energie va fi consumata in a face fata unor asemenea ipoteze".

In ceea ce priveste sansele executivului de la Bucuresti de a duce la indeplinire sarcinile asumate la Bruxelles, inainte de semnarea Tratatului de aderare, ambasadorul Scheele a precizat: "Noul executiv a fost foarte clar. Accepta si va face tot ce se poate sa asigure si se va ocupa in mod expres de indeplinirea sarcinilor impuse in toate ariile de activitate.

Nu aceasta este cheia, daca guvernul se va achita de obligatiile care ii revin inainte sau dupa semnarea tratatului, fiindca aceasta este o foarte mica parte din ceea ce trebuie facut de acum pana la aderare. Important este ca executivul sa se comporte in mod pozitiv inainte de aderarea in sine, sa faca tot ce le sta in puteri pentru ca Romania sa obtina tot ce este mai bun din a fi stat membru.

Romania a fost acceptata sa adere nu doar pentru a fi disciplinata de UE, in conformitate cu cerintele europene, Romania a fost acceptata pentru avantajele pe care le poate aduce Uniunii, in consecinta trebuie sa munceasca din greu pentru a obtine cel mai bun loc in cadrul UE, acela pe care il merita, care sa ii aduca beneficii de pe urma aderarii".

Cat priveste timpul scurt ramas guvernului roman pentru a pune in practica promisiunile facute la Bruxelles, seful Delegatiei CE a avertizat: "Cred ca este timp suficient pentru a face tot ceea ce trebuie facut, dar nu este timp de pierdut".

Spre deosebire de alte episoade ale procesului de preaderare, unde adoptarea unor legi cantarea suficient in balanta decizionala europeana, de data aceasta a sosit vremea faptelor: "Nici o declaratie politica nu va cantari in balanta pregatirilor de aderare fara a demonstra in prealabil prin fapte ca s-a facut ceea ce era de facut", a tinut sa sublinieze Jonathan Scheele.

Coruptia - piatra de incercare

Coruptia, eterna problema a Romaniei, prezenta in toate rapoartele de tara din ultimii ani, constituie si pentru actualul guvern piatra de incercare in relatiile cu Uniunea Europeana.

Ambasadorul Scheele ramane optimist si spera ca declaratiile noii puteri de la Bucuresti privind lupta anticoruptie sa se transforme in realitate: "Lupta impotriva coruptiei trebuie pana la urma sa dea roadele asteptate. Vedem totusi destul de multa implicare, asa ca, evident ca rezultatele acestei activitati nu vor intarzia sa apara.

Dar gasesc greu de imaginat ca toate aceste declaratii care au fost deja facute sunt o incercare de a obtine doar o imagine buna. Sunt increzator ca in spatele lor sta dovada unei vointe puternice. Totusi, avand de-a face cu niste cazuri de coruptie din trecut, nu este doar treaba guvernului, ci institutiile de stat trebuie sa fie pregatite pentru a le face fata.

Guvernul are datoria de a incuraja aceste institutii sa-si faca treaba, indiferent de culoarea politica. In acelasi timp, fenomenul coruptiei trebuie intr-adevar redus pana la limita minima, astfel incat progresul reformelor sa fie vizibil in domeniul administratiei publice, libertatii presei, dar si in sectorul culturii".

Cat priveste orizontul de asteptare, oficialul european si-a exprimat speranta ca "in timpul perioadei de preaderare se vor vedea roadele muncii".

Monitorizare stricta

Declaratiile si discursurile din ultima vreme ale oficialilor europeni au facut referiri tot mai dese la monitorizarea stricta a Romaniei in cei doi ani ramasi pana la aderare.

Intrebat cat de dur va fi procesul de monitorizare a Romaniei, ambasadorul Scheele a precizat: "Nu e vorba despre duritate, ci despre a fi obiectivi, de a ne face o imagine cat mai clara despre cum isi indeplineste Romania indatoririle specificate in aquisul comunitar.

Vom fi reprezentati prin delegatii, vom fi controlati de celelalte state membre, in urmatoarele 18-20 de luni, timp in care trebuie sa evidentiem o monitorizare comprehensiva, care ulterior va fi publicata. Acest proces a inceput deja si vom vedea cateva dintre roadele sale in primavara".

Potrivit sefului Delegatiei CE la Bucuresti, la aceste rapoarte vor lucra "cei de la Bruxelles, cei din Comisie insarcinati cu probleme de extindere, delegatii, reprezentantii romani de asemeni, dar si reprezentanti din statele membre, experti, care merg pe teren si verifica tot ce se intampla la fata locului.

Deci, incercam sa luam cea mai buna poza, nealterata, cum spunem noi in engleza, a ceea ce se intampla cu adevarat in Romania".

Ce se va intampla cu aceste rapoarte? Potrivit lui Scheele ,"este foarte simplu sa aruncam o privire inapoi, catre celelalte state membre, care au aderat in ultimul val, sa vedem cum erau ele cu un an inaintea intrarii in UE, in 2003, pentru a avea o vedere de ansamblu asupra acestei probleme.

Asa vom vedea cum va fi Romania la sfarsitul lui 2006, dar vom avea grija sa marcam cu foarte mare atentie punctele care primesc unda verde, cele colorate in galben, aflate sub semnul intrebarii, dar si cele subliniate cu rosu, adevaratele probleme, care conduc la eventualitatea salvgardarii, in cazul in care nu vor fi rezolvate".

Clauza de salvgardare - deasupra capului

Clauza de salvgardare sta, asemeni sabiei lui Damocles, deasupra capului executivului de la Bucuresti. Impunerea acestei clauze Romaniei ar insemna un prim esec major al guvernului la capitolul politici europene. Legatura dintre clauza si rapoarte ne-a fost prezentata de ambasadorul Scheele: "Clauza, cu siguranta, va putea fi apelata doar in cazul unor rezultate negative ale rapoartelor.

Nu se poate lua nejustificat o asemenea decizie. Si apoi, nu doar Comisia hotaraste in aceasta privinta. De aceea avem nevoie de un raport clar, obiectiv, care va permite Comisiei sa ia o decizie politica in sensul recomandarii de aplicare a clauzei de salvgardare, fiindca sunt mai multe tipuri de rapoarte care pot conduce la acest lucru.

In concluzie, nu va fi altceva decat o optiune politica in a recomanda clauza sau a avertiza in privinta aplicarii ei. Totul depinde de stadiul realizarilor, de gravitatea problemelor nerezolvate care ne preocupa.

Comisia s-a exprimat foarte clar, chiar prin vocea presedintelui Barroso. Nu vrem sa ajungem sa propunem aplicarea acestei clauze, dar daca vom gasi de cuviinta ca este spre binele Romaniei si al UE, daca vom realiza ca Romania nu este pregatita indeajuns, atunci nu voi ezita sa recomand aplicarea ei. Este un risc real, insa nu unul de care Romania ar trebui sa se teama".



Scheele s-ar bucura sa fie urmarit...

Recent, parlamentarul european Oostlander si baroneasa Emma Nicholson au acuzat serviciile secrete din Romania de monitorizare stricta a activitatii lor. Intrebat daca pe perioada mandatului sau la Bucuresti s-a simtit urmarit de serviciile de informatii, ambasadorul Jonathan Scheele a replicat, cu zambetul pe buze: "Nu stiu daca ei au acuzat serviciile secrete din Romania.

Chiar nu am idee daca ceea ce fac eu este monitorizat sau nu. Sincer sa fiu, m-as bucura sa stiu ca cineva urmareste ceea ce fac, cu atat mai mult daca stiu ca serviciile secrete sunt implicate".



















30 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Sâmbătă