Propunerile de modificare a Codului Muncii ce vor fi prezentate astazi de confederatiile patronale la Ministerul Muncii, in prima runda de negocieri cu sindicatele, vor inrobi si mai mult salariatul, daca vor fi acceptate. Practic, din sclav pe plantatie, asa cum era transformat initial prin proiectul prezentat de Guvern, angajatul devine vaslas la galere.
Cea mai interesanta propunere este de departe modificarea articolului 111 din actualul Cod al Muncii, care stabileste in prezent ca "durata maxima legala a timpului de munca nu poate depasi 48 de ore pe saptamana, inclusiv orele suplimentare". Daca Ministerul Muncii (MMSSF) a vrut sa pastreze aceasta prevedere si sa-i adauge doar expresia "...
pe o perioada de referinta de 4 luni", patronatele doresc modificarea substantiala a acestui punct prin extinderea saptamanii de lucru de la 48 la 60 de ore.
Daca presupunem ca angajatul nu lucreaza totusi duminica, atunci cand ar trebui platit suplimentar, rezulta ca acesta va fi nevoit sa presteze nu mai putin de 10 ore zilnic.
Mai mult, patronii sunt de acord si cu propunerea avansata de minister care spune ca "munca suplimentara poate fi efectuata fara acordul salariatului pentru a satisface cerintele urgente de productie, livrarea de servicii sau alte obligatii ale angajatorului".
Pe de alta parte, cele 11 confederatii patronale aproba in unanimitate reintroducerea contractelor de colaborare si eliminarea din actualul Cod a obligativitatii constituirii fondului de garantare pentru plata creantelor salariale, menit sa fereasca banii angajatilor de eventualele probleme financiare ale societatii.
Vor iesi scantei!
Patronatele au si alte amendamente care, in mod cert, le vor urca sangele in cap liderilor sindicali. Mai precis, organizatiile patronale propun introducerea unui nou punct care le da dreptul angajatorilor sa suspende contractul de munca pe perioada participarii la greva.
In continuare, angajatorii vor reducerea perioadei de preaviz acordata sindicatelor pentru concedierile colective de la 45 de zile calendaristice, asa cum este stipulat in actuala lege, la doar 15 zile, si nu la 30, asa cum propusese initial Ministerul Muncii.
Patronii propun si reducerea intervalului de gratie acordat sindicatului in momentul primirii notificarii de concediere colectiva, de la 20 la 10 zile. In aceasta perioada, sindicatele sau reprezentantii salariatilor au dreptul sa propuna angajatorului masuri in vederea evitarii concedierilor ori diminuarii numarului salariatilor concediati.
De asemenea, patronatele dubleaza cifrele in ceea ce priveste concedierea colectiva intr-o perioada de 30 de zile. Daca actualul Cod considera disponibilizare colectiva concedierea a cel putin 10% dintre salariati pentru firmele care depasesc 100 de lucratori, patronii propun cresterea procentului la 20%. Patronatele mai propun prelungirea de pana la 3 ori a perioadei de proba.
Altfel, ei sustin stabilirea unei perioade de proba intre 30 si 90 de zile pentru functiile de executie si 90 - 180 de zile pentru functiile de conducere. Actualul Cod al Muncii prevede maximum 30 de zile pentru executie si maximum 90 de zile pentru conducere.
Doi angajati intr-unul
Vicepresedintele Blocului National Sindical, Minel Ivascu, sustine ca propunerile patronatelor incalca toate reglementarile comunitare in domeniul muncii, fiind considerate inacceptabile. "Directiva europeana prevede o durata maxima a timpului de lucru saptamanal de 60 de ore. Cum pot veni ei sa ne ceara sa muncim 10-12 ore? Practic, un salariat va munci pentru inca unul in plus.
Patronii acestia care ocupa diverse functii in cadrul organizatiilor nu sunt autentici, n-au habar. Au doar niste functii si atat!, ne-a declarat Ivascu.
