Teama de reforma electorala domina partidele politice. Grupurile reformiste, minoritare dar dinamice, sint contracarate de mecanismul oligarhic pe care fiecare partid il conserva o data cu structurile initiale si initiatice.
Alegerile partiale din Bucuresti bat la usa, iar legislatia electorala a ramas neschimbata. Aceleasi liste speciale, aceleasi proceduri discutabile, aceleasi urne mobile. Tot mai multe modalitati de fraudare au fost inventate in conditiile unei legislatii permisive.
In acest context, raportul misiunii de observare a alegerilor parlamentare si prezidentiale din 28 noiembrie si 12 decembrie 2004 al OSCE/ODHIR repune in discutie, dincolo de confruntarile dintre partide, standardul legal si practica alegerilor din Romania.
Asamblarea intregii legislatii electorale intr-un cod electoral, respinsa printr-o stratagema de cabala partidelor politice parlamentare in 2004, devine, din perspectiva expertilor ODHIR, cheia de bolta a obligatoriei reforme electorale.
In acest fel, s-ar elimina inconsecventele, mai mult sau mai putin intimplatoare, dintre diferitele reglementari privind alegerile si s-ar reduce arbitrarul sau caracterul improvizat rezultat din abuzul de ordonante de urgenta sau instructiuni administrative emise de BEC.
Teama de reforma electorala domina partidele politice. Grupurile reformiste, minoritare, dar dinamice, sint contracarate de mecanismul oligarhic pe care fiecare partid il conserva o data cu structurile initiale si initiatice.
Cita vreme, dincolo de formulele politic corecte ale limbajului de lemn al tranzitiei, opinia publica romaneasca suspecteaza fraudarea alegerilor, modificarea sistemului electoral, dar mai ales a legislatiei electorale, este obligatorie. Aproape mitologic, cel putin sapte metode de fraudare a alegerilor populeaza imaginarul, dar si realul politic romanesc.
De la traditionala si istoric confirmata suveica (preluarea buletinelor stampilate de catre alegatori la intrarea in sectia de votare si predarea, in schimb, a buletinelor nestampilate la iesire)
la stafeta (varianta mai simpla a precedentei, constind in nedepunerea de citiva alegatori a unor buletine stampilate si predarea lor reprezentantului partidului care le distribuie catre propriii votanti),
de la camasa albastra (o alta varianta a primei metode, in care alegatorul se declara incapabil sa se concentreze asupra votului si cere asistenta unui anume membru al biroului sectiei de votare - cel in „camasa albastra“, spre exemplu)
la inlocuire (substituirea buletinelor votate si inlocuirea lor cu altele stampilate „cum trebuie“), insecuritatea si manipularea buletinelor de vot ocupa un loc important in mitologia alegerilor romanesti.
Pe de alta parte, infiltrarea (prezentarea unor persoane organizate intr-o alta sectie decit cea la care sint arondati, unde, cu complicitatea reprezentantului partidului, ar vota in numele unui alegator absent),
excursionistii (formula permisa, mai ales la alegerile parlamentare si prezidentiale, de existenta listelor speciale care dau posibilitatea votarii si in alte sectii decit cele de domiciliu)
sau netransportabilii (utilizarea urnei mobile pentru a obtine votul unor persoane in virsta, presupus bolnave, care altfel nu ar fi participat la scrutin) indica o alta directie, cea a votului multiplu sau a votului conditionat administrativ, acuzate si in raportul ODIHR.
Produs al unui sistem politic si electoral viciat de practicile autoritare sau corupte ale inceputurilor tranzitiei, regimul politic romanesc acuza din plin lipsa de legitimitate a proceselor democratice. Increderea in institutiile politice este la cota de alarma.
Ocazia reformarii legislatiei electorale este prilejuita nu atit de alegerile locale partiale, mult mai putin expuse, cit de contextul european.
Raportul ODIHR, conjugat cu prevederile articolului 20 din Tratatul de aderare a Romaniei si Bulgariei, creeaza conditiile pentru inceperea reformei electorale.
Daca Romania trebuie sa organizeze, pina cel tirziu la 31 decembrie 2007, alegeri directe pentru cele 35 de locuri in Parlamentul European, iar codul electoral nu mai poate fi eludat cita vreme este principala recomandare a OSCE/ODIHR, atunci legislatia pentru alegerile europene deschide perspectivele asamblarii legislatiei electorale si reformarii modului de selectie a personalului politic.
Rezistenta la schimbare a clasei politice se va confrunta, pentru prima data, cu o opinie publica decisa si cu un context politic favorabil transformarii.
