Calitatea vietii si starea de sanatate a populatiei sunt puternic afectate de deteriorarea factorilor de mediu, sustin reprezentantii Fundatiei Eco-Europa.
Ei atrag atentia asupra efectelor poluarii, dand ca exemplu temperaturile anormal de mari in perioada de iarna, urmate de zile cu temperaturi foarte scazute; solurile aride din zonele limitrofe Bucurestiului si frecventa crescuta a ploilor acide. Eco-Europa aminteste de poluarea produsa de traficul celor aproximativ 1,5 milioane de masini din Bucuresti.
"Aproape jumatate din autovehiculele din Bucuresti functioneaza inca cu benzina cu plumb. Un kilogram de plumb pe an este eliminat de fiecare masina, substanta deosebit de nociva", a declarat Dragos Stan, presedintele Eco-Europa. Anual, traficul bucurestean produce peste 2 milioane de substante nocive, cu efecte extrem de grave asupra sanatatii locuitorilor.
Traficul este una din principalele cauze ale celor peste 20.000 de decese inregistrate anual, generate de stari maladive grave, precum afectiunile cardio-vasculare. "Se stie ca 80% din bolile de cancer sunt cauzate de substantele nocive din mediu.
Aceasta situatie se agraveaza in zonele centrale, unde posibilitatea aparitiei unor decese este de doua-trei ori mai mare decat daca emisia de toxine ar fi in limitele maxime admise", a spus Dragos Stan.
El sustine ca emisiile mari de dioxid de carbon din Bucuresti depasesc cu mult capacitatea de absorbtie a naturii si din cauza reducerii drastice a capitalului arboricol al orasului, injumatatit dupa 1989.
Astfel, unui bucurestean in revine, in medie, mai putin de un sfert din spatiul verde acceptat de normele internationale. Norma de spatiu verde este de 12 mp/locuitor. Dar, la Stockholm este de 70 mp/locuitor, la Viena este de 70 mp/locuitor, iar la Bucuresti este de 2,5 mp/locuitor. Stan sustine ca, in ultimii 15 ani, au disparut peste 20 milioane de metri patrati de spatii verzi din Bucuresti.
Cel mai bine sta sectorul 1, unde spatiul verde ocupa 11 mp/locuitor, la polul opus fiind sectorul 6, unde unui locuitor ii revin 0,6 mp de spatiu verde, de 20 de ori mai putin decat este necesar.
"Reducerea suprafetei spatiilor verzi din Bucuresti ar fi si mai mare daca in totalul acestora nu s-ar include si cele 14 cimitire, care insumeaza 131,3 ha", a adaugat presedintele Eco-Europa.
Pentru a ajunge la standarde, Bucurestiul ar trebui sa ajunga, pana in 2025, la 2794,5 ha de spatii verzi.
Eco-Europa atrage atentia asupra ploilor acide, care, potrivit ultimului studiu anual, au reprezentat aproximativ 50% din totalul precipitatiilor inregistrate in Bucuresti. Impactul asupra starii de sanatate este sustinut de modul in care au evoluat principalele boli.
Astfel, in ultimii 10 ani, numarul deceselor cauzate de afectiuni ale aparatului respirator a crescut de la 3,9 la 48,4 cazuri la 100.000 locuitori; cele cauzate de de boli ale aparatului digestiv - de la 1,7 la 6,9 cazuri la 100.000 locuitori, tumori maligne de la 2,1 la 8,5 cazuri la 100.000 de locuitori.
"Fiecare dintre bolile acestea are legatura, intr-un grad mai mic sau mai mare, cu poluarea", a completat presedintele Eco-Europa, Dragos Stan.
