Munca in strainatate provoaca frisoane companiilor romanesti

de     Capital
Miercuri, 23 februarie 2005, 0:00


Plecarea unui numar din ce in ce mai mare de romani la munca in strainatate afecteaza sectoare din economie. Constructiile si turismul resimt lipsa personalului calificat. Oferta scazuta de forta de munca a condus la cresterea salariilor, de multe ori a celor platite la negru.

Atunci cand grupul italian Zoppas, cel mai mare producator de rezistente din Europa, a deschis o fabrica la Sannicolaul Mare, toata lumea a fost extrem de multumita. Trei mii de locuri de munca inseamna mult pentru un oras mic.

Daca mai luam in calcul si cele patru mii slujbe asigurate de compania austriaca de cablaje auto Delphy Packard, Sannicolaul Mare este unul dintre putinele orase din Romania fara somaj. Aceste companii nu s-au gandit nici un moment ca vor ajunge in situatia de a nu avea pe cine sa angajeze.

Dorin Munteanu, patronul companiei Auto Mec, este unul dintre oamenii care i-au convins pe italienii de la Zoppas sa vina in Romania. Acum insa, toata lumea se confrunta cu lipsa de personal. "Este o criza. Cand aud ca imi pleaca cineva, imi creste tensiunea. Nu mai avem oameni, pentru ca majoritatea au plecat la munca in Spania. Prefera sa lucreze acolo pe bani mai multi.

Noi platim unui muncitor pana la sapte milioane de lei in mana, iar inginerilor, intre 15 si 20 de milioane. Mai mult nu putem urca salariile. Cu toate acestea, oamenii prefera sa lucreze afara", spune Munteanu. Fenomenul din zona Banatului este valabil pentru intreaga tara. Migratia fortei de munca incepe sa afecteze tot mai multe domenii din economie.

Ceea ce acum cativa ani era doar o fuga dupa salarii mai mari, in acest moment s-a transformat intr-o adevarata industrie. In anul 2002, Oficiul pentru Migratia Fortei de Munca (OMFM) intermedia plecarea a 22.300 de persoane, majoritatea in Germania si Spania. Anul trecut, numarul lor a depasit 55.000 de persoane. Numarul celor plecati este insa cu mult mai mare.

Numai in Spania, de exemplu, autoritatile au anuntat ca, la sfarsitul anului 2004, munceau cu forme legale 85.000 de romani si ca numarul lor este in crestere cu 49% fata de 2003. Se apreciaza insa ca numarul total al romanilor care muncesc in Spania, inclusiv "ilegalii", se ridica la peste 300.000 de persoane. Romania este pe locul cinci in topul tarilor furnizoare de muncitori pentru Spania.

Acestia lucreaza, in general, in turism si constructii. Estimarile arata ca numarul romanilor plecati la munca in strainatate se ridica la aproximativ 1,5 milioane de persoane. Majoritatea acestora au lucrat in Romania in constructii si turism. Spania, Italia, Israel si Germania sunt destinatiile preferate de romani.

OMFM se asteapta, in 2005, la o crestere a numarului celor plecati la munca in strainatate. Compania Adrianei Iftime, presedintele Patronatului Societatilor de Constructii, a dat un anunt de angajare de personal inca de acum un an. Are nevoie, in principal, de muncitori calificati - dulgheri sau fierari. "La interviuri, se prezinta persoane pe care nu le putem angaja.

In general, acestea nu au experienta", spune Adriana Iftime. Aceasta situatie se intalneste in cazul majoritatii societatilor de constructii, lipsa personalului ducand la cresterea salariilor intr-un ritm superior altor domenii. "Incepand cu 2001, salariile din constructii au crescut in termeni reali cu 10-15% anual", spune Adriana Iftime.

In ceea ce priveste turismul, romanii sunt preferati in strainatate datorita bunei lor pregatiri profesionale. "Romanii reprezinta o forta de munca foarte bine educata, vorbesc cel putin o limba straina si accepta salarii mai mici decat alti europeni", explica Liliana Simion, directorul de resurse umane al hotelului Marriott.

Migratia fortei de munca afecteaza cel mai mult hotelurile de pe litoral, unde la inceputul sezonului, in lunile aprilie-mai, este o adevarata criza de personal. Salariile de cinci milioane de lei lunar, chiar si dublate de un bacsis pe masura, sunt o nimica toata fata de un castig de cel putin 1.000 de euro in Spania. Situatia este asemanatoare si in industria mobilei.

Compania IMOB din Piatra Neamt are in acest moment un deficit de 50 de locuri de munca, la un numar total de 350 de angajati. Desi salariile variaza intre 150 si 200 de euro, multi au preferat Italia. Femeile muncesc la negru ca menajere, iar barbatii, in constructii.

"Lucrurile stau mai bine acum, pentru ca primii plecati s-au intors nu cu foarte multi bani in buzunar", spune Rodica Bontas, director comercial la IMOB. In general, romanii incearca sa plece in meseriile in care sunt specializati. Daca nu reusesc, prefera posturi inferioare pregatirii lor, dar mai bine platite.

Nu putine au fost cazurile cand meseriasi din constructii au acceptat sa lucreze in agricultura. La Botosani, multe dintre salariatele fabricilor de confectii din oras au preferat slujbe in agricultura in Spania. Acum, patronii de aici incearca sa suplineasca penuria prin angajarea de persoane din mediul rural, ale caror pretentii materiale nu sunt foarte ridicate.

Pentru aceasta au pus la dispozitia navetistilor autocare. Nu este insa o solutie in cazul in care este nevoie de forta de munca bine calificata. Care sunt solutiile? Pe langa cresterea salariilor, care in multe cazuri nu este viabila din punct de vedere economic, exista si varianta cautarii de muncitori mai ieftini. Cei mai la indemana sunt lucratorii din Republica Moldova.

Sunt aproape de Romania, vorbesc romaneste, iar salariul mediu peste Prut este cateva zeci de dolari. Atunci cand s-au confruntat cu aceasta problema, angajatorii europeni nu au ezitat sa ia drumul Europei de Est pentru a gasi forta de munca ieftina. Nu am auzit insa de nici o companie romaneasca aflata in aceasta situatie care sa mearga in Republica Moldova pentru a gasi muncitori.

Constructiile duc lipsa de muncitori calificati
Anul trecut, salariile brute din acest domeniu s-au apreciat cu 33%
Companiile de constructii sunt printre cele mai afectate de migratia fortei de munca. Firmele se confrunta cu un deficit de personal calificat, cum ar fi dulgherii, fierarii-betonisti sau tamplarii.
Pentru cei care vor sa afle ce se mai cere pe piata fortei de munca din Occident, un drum la autogara de unde pleaca masinile catre Spania sau Italia este cel mai indicat. Nu veti afla informatii oficiale, insa veti lua pulsul pietei. Sute de oameni se urca in fiecare zi in autocare si iau drumul Europei de Vest in speranta gasirii unui loc de munca bine platit.

Exista si categoria celor care, dupa cateva zile petrecute in Romania, la rude, se intorc la locurile de munca din Spania sau Italia. Cei care si-au gasit de lucru in domeniul constructiilor sunt, oricum, cei mai multi. Eugen a plecat in Italia in urma cu patru ani.

Vreme de cinci ani, a lucrat ca faiantar pentru o companie de constructii din Bacau, insa tentatia unui post platit cu 800 de euro lunar a fost mult mai mare. "Nu cred ca as mai munci in Romania decat pentru un salariu de cel putin 600 de euro. Prefer sa stau departe de familie decat sa muncesc pe zece milioane de lei", spune Eugen.

In autocarul care peste doua zile va ajunge la Torino, cea mai mare parte a calatorilor sunt constructori. Printre ei, si un grup de patru fierari-betonisti, care lucreaza la Bergamo. Lucreaza legal, insa cunosc multe persoane care lucreaza la negru in constructii. "Castigam in jur de 1.000 de euro pe luna, fiecare. Suntem o echipa si lucram numai impreuna. Acum cautam ceva in Marea Britanie.

Acolo am castiga dublu. E adevarat ca si viata e ceva mai scumpa, dar tot ramai cu mai multi bani la sfarsit", spune liderul grupului. Companiile autohtone de constructii au fost cel mai puternic lovite de plecarea muncitorilor romani in strainatate. Daca in urma cu doi-trei ani fenomenul era intr-o stare incipienta, in acest moment, incepe sa isi faca simtite efectele.

Multe dintre firmele de constructii se plang de faptul ca nu au pe cine sa angajeze. "Exista o lipsa de forta de munca in constructii din cauza plecarilor in strainatate. Este normal, pentru ca, pentru acelasi efort, muncitorii castiga mai multi bani.

Multi pleaca insa pentru a munci in alte domenii, chiar si in agricultura", spune Adriana Iftime, presedintele Patronatului Societatilor de Constructii. Spania, Italia si Israel sunt destinatiile favorite ale constructorilor romani, iar deficitul cel mai mare este inregistrat in randul muncitorilor calificati. "In general, pleaca muncitorii specializati in structuri: dulgheri, fierari etc.

Sunt meserii grele si foarte cautate in Vest. La meseriile unde forta fizica nu este asa de importanta, nu sunt probleme. Zugravi, de exemplu, gasim mai usor", spune Adriana Iftime. Salariul unui dulgher la o companie din Romania este de circa 12 milioane de lei. Vara aceasta, tinde spre 400 de euro, daca mai adaugam si orele suplimentare.

Acelasi dulgher castiga la o firma din Italia sau Spania peste 800 de euro. Inginerii constructori sunt si ei din ce in ce mai cautati de companiile de constructii, desi ofertele de salariu depasesc de cele mai multe ori 20 de milioane de lei lunar. In acest moment, in constructii lucreaza aproximativ 325.000 de persoane, insa pe piata ar fi nevoie de mult mai multi.

Oferta de forta de munca din ce in ce mai scazuta a determinat in primul rand cresteri salariale. Daca in luna ianuarie 2004 salariul mediu brut din constructii era de 5,8 milioane lei, la sfarsitul anului, acesta a crescut la 7,8 milioane lei. Inseamna o crestere de 33%, insa trebuie luat in calcul faptul ca este un domeniu in care munca la negru este foarte prezenta.

O mie de euro pe luna in Spania
Un ospatar care lucreaza doar sapte-opt luni castiga cat pentru tot anul
De ce sa muncesti in Romania pentru cinci-sase milioane de lei, cand in Occident poti avea un salariu de 1.000 - 2.000 de euro pe luna?! Sorin Balescu, din Onesti, este ospatar de trei ani pe un vas de croaziera. Castiga intre 2.000 si 3.000 de dolari pe luna, suma care include si bacsisurile, neplatind nimic pentru cazare si masa.

A terminat Facultatea de Electronica si, in lipsa unui loc de munca, a plecat pe vas prin intermediul unei firme din Brasov. In primul an, nu a reusit sa stranga nici un ban, intrucat cei 1.000 de dolari pe care ii castiga pe luna ii cheltuia traind pe picior mare in porturile in care oprea vasul.

In ultimii doi ani, a adunat suficienti bani ca sa-si cumpere un apartament in Bucuresti, pe care l-a inchiriat. Multi dintre romanii care au ceva experienta in turism procedeaza ca Sorin, lasand companiile din industrie cu gauri in structura de personal. In prezent, 84.000 de persoane lucreaza in hotelurile si restaurantele din Romania, numarul lor majorandu-se cu aproape 10.

000 de persoane in sezonul de vara. La JW Marriott Bucharest Grand Hotel, aproximativ 30% din cei 500 de angajati migreaza in fiecare an spre alte locuri de munca. Din totalul angajatilor, doar 5-6% opteaza pentru un post in strainatate. "In 2001, a fost un val de plecari pe vasele de croaziera: majoritatea s-au dus pe posturi de ospatar, bucatar, sef de sala, deci pe partea de restaurante.

S-au intors cateva fete, care nu au putut rezista ritmului de lucru - munceau cate 12-14 ore pe zi, cu o singura zi libera pe saptamana", relateaza Liliana Simion, director de resurse umane la Marriott. A urmat apoi o alta serie de plecari, spre Marea Britanie si Irlanda, de data aceasta posturile vizate fiind de cameriste si receptionere.

In al treilea rand, lucru de care Liliana Simion este mandra, cand se deschide un nou hotel Marriott in Europa, sunt recrutati oameni din Romania, fapt care demonstreaza buna pregatire a celor care lucreaza in hotelul din Bucuresti.

Anul trecut, multi din angajatii care au plecat erau studenti care abia terminasera facultatea si s-au indreptat catre posturi corespunzatoare specializarii lor, in banci sau call-center. In locul lor sunt angajati alti studenti, sursa principala de personal pentru hoteluri, care isi incep programul de lucru prin training.

Cand angajatii pleaca, nimeni nu le cere sa despagubeasca firma pentru pregatirea oferita, sume care se ridica la zeci de milioane de lei. "Cheltuielile cu personalul reprezinta 15-20% din totalul veniturilor unui hotel, iar cheltuielile pentru pregatirea angajatilor se ridica la cel mult 1,5 -2%", detaliaza Calin Ile, directorul hotelului Ibis, care se va deschide in luna aprilie la Constanta.

Pentru a gasi angajatii potriviti, Calin Ile a inceput selectia personalului inca din noiembrie 2004. Criza din industria turistica nu este inca acuta - fapt dovedit si de cresterea salariului mediu brut in 2004 cu doar 700.000 lei - insa reprezentantii ei sunt de acord ca, dupa 2007, situatia se va agrava.

Daca nu-i poti combate, copiaza-i!
Fostele tari comuniste importa forta de munca ieftina
Compania lituaniana de constructii Laval se afla in centrul unui mare scandal in Suedia, acuzata fiind ca alimenteaza piata suedeza a constructiilor cu forta de munca mai ieftina decat cea autohtona.
Temerile cele mai negre ale suedezilor se adeveresc, chiar daca rapoartele oficiale ale Comisiei Europene arata ca nici vorba de migratie in masa, in cautare de locuri de munca, a cetatenilor din noile state membre. Comisia nu minte. Intr-adevar, migratia este neglijabila din punct de vedere statistic. Dar nici suedezii, si ca ei finlandezii, austriecii, germanii si englezii, nu se tem de pomana.

In ciuda perioadei de tranzitie de sapte ani de zile, stabilita cu Uniunea Europeana ca o conditie a aderarii, noile membre alimenteaza, la cerere, cu sau fara acte, piata externa a muncii, cu muncitori calificati, cu precadere in domeniul constructiilor. Iar cei ce au nevoie de acesti oameni, respectiv companii din Marea Britanie, Germania etc.

, nu se jeneaza de contractul semnat de guvernele lor cu noile membre, contract in care este clar stipulat ca sapte ani din momentul aderarii muncitorii estici nu au ce cauta in Vest. Spania a mers chiar mai departe, legalizand recent statutul a circa un milion de emigranti, muncitori la negru.

Nu este prima initiativa de acest gen, Belgia si Italia facand si ele acest lucru cu cativa ani in urma, dar, cu siguranta, este cea mai importanta. Numarul mare de beneficiari ai acestei amnistii, precum si implicatiile deciziei guvernului de la Madrid a impartit tarile Uniunii Europene in doua tabere, opuse ca principii, dar similare ca interese.

Unele tari recunosc deschis, prin politica guvernamentala, ca au nevoie de muncitorii estici si se comporta ca atare, incurajand imigratia. Altele insa se declara ingrijorate ca acesti oameni vor putea circula liber in interiorul Uniunii Europene, punand in pericol schemele de asigurari sociale si asa obosite.

Unde nu-i cap, vai de forta de munca
Lejeritatea cu care guvernele celor zece state central si est-europene au tratat problema migratiei anumitor categorii profesionale se intoarce acum impotriva lor. "Lituania a ramas fara muncitori in constructii", spune Eitvydas Bajarunas, Directorul Directiei Europa din cadrul Ministrului Afacerilor Externe al Lituaniei, intervievat de Capital. "Este cu adevarat o problema pentru noi.

La un moment dat, santierele din Vilnius erau ca si paralizate", descrie diplomatul lituanian impasul in care se intrase. Solutia, pentru ca o asemenea problema nu putea fi lasata la voia intamplarii, a fost una de compromis. Guvernul litiuanian nu-si permitea sa creasca salariul mediu pe economie, acum aflat la nivelul de 400 de euro/luna, dar putea copia modelul concurentilor din Vest.

Prin urmare, in mod sistematic, a incurajat politica atragerii fortei de munca din afara granitelor. Si cum bielorusii si rusii sunt mult mai ieftini ca lituanienii, cei dintai au luat treptat locul celor din urma.

Aceasta nu este doar povestea lituanienilor, ci a tarilor baltice in general, dar si a restului de tari europene foste comuniste, care tind sa piarda si acest din urma argument pentru atragerea investitorilor straini - forta de munca ieftina.


















169 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Vineri