Cristian Parvulescu

Spre care Europa?

de Cristian Parvulescu     Bursa
Joi, 24 februarie 2005, 0:00


Comisia Europeana si-a dat avizul pentru integrarea Romaniei si Bulgariei. Desi este o procedura tehnica ce nu implica renuntarea la clauza de salvgardare, sansele integrarii la 1 ianuarie 2007 ramin deschise. Romanii, pentru care aderarea se transforma dintr-un deziderat indepartat intr-o realitate cu contururi imprecise, ramin iremediabil optimisti.

Eurobarometrul realizat in toamna anului 2004 si a carui analiza privind Romania a fost recent data publicitatii, ne plaseaza pe primul loc al increderii in UE atit fata de tarile candidate (Bulgaria, Turcia, Croatia, Ciprul de Nord), cit si fata de tarile membre.
Dar, in acelasi timp, Europa se transforma. Constructia politica a UE, strins corelata introducerii Constitutiei europene, ramine in discutie.

Astfel, dincolo de optimismul cvasi-general, spre ce fel de Uniune Europeana se indreapta Romania? Spre o Europa largita si mai degraba confederala, cu un rol central al statelor-natiune; spre o Europa cu geometrie variabila, fracturata intre statele nucleu si noii membri, spre o Europa federala?
Increderea romanilor in UE contrasteaza cu neincrederea lor in institutiile autohtone. Ca si in cazul noilor state membre ce au aderat la 1 mai 2004 sau al tarilor candidate, democratia romaneasca este perceputa ca neconsolidata, pe cind democratia la nivelul UE este privilegiata.

In schimb, in cele 15 state membre care alcatuiau UE pina in 2004, democratia nationala este superioara celei de la nivelul Uniunii. Pe de alta parte, fata de restul tarilor membre sau candidate, Romania prezinta o particularitate, pozitia privilegiata a bisericii si rolul marginal al ONG.

Prioritatile romanilor in raport cu interventia UE sint legate de terorism (70%), aparare (64) si nivel de viata (64%). Daca primele doua sint realizate mai mult prin NATO (o organizatie in plina criza de identitate dupa permanenta sa crestere), al treilea da seama despre impactul asteptat al integrarii: cresterea standardului de viata.

In acest sens, libera circulatie pare sa fie principala metoda, corelata implicit cu liberalizarea pietei muncii, prin care se va realiza acest obiectiv. Cei mai sensibili la o asemenea oportunitate sint tinerii si maturii din mediul urban (75%), pe cita vreme virstnicii din mediul rural sint mult mai putin sensibili la acest avantaj al integrarii.

Rolul activ rezervat UE de imaginarul colectiv romanesc da seama despre o Europa aproape perfecta.
Noile state membre si Romania ilustreaza, conform Eurobarometrului, aceasta situatie, vor ranforsa pozitia Comisiei Europene. Din aceasta perspectiva, Comisia apare ca principala beneficiara institutionala a procesului de extindere. Strategia largirii, care si-a gasit cei mai importanti sustinatori la Bruxelles, isi arata astfel roadele.

Dar aceasta Uniune isi gaseste inamici intre mai vechii membri. Acelasi Eurobarometru arata un grad important de scepticism, mai ales in tarile nordice (Suedia, Danemarca, Finlanda, Marea Britanie si Austria) si mai putin in vechea respublica christiana catolica.

Fracturile Reformei religioase din secolul al XVI-lea nu au fost stinse nici de cei 500 de ani ce au trecut, nici de cei 50 de ani de constructie europeana.
In paralel cu prezentarea Eurobarometrului, americanii de la Stratfor au dat publicitatii previziunile referitoare la evolutiile din urmatorul deceniu. In capitolul cu privire la Uniunea Europeana, viitorologii americani expun o perspectiva negativa asupra UE.

Desi in stiintele sociale predictiile sint riscante si intotdeauna partiale, acest raport nu este doar o simpla colectie de prejudecati si stereotipuri antieuropene, ci o analiza a elementelor critice acumulate in ultimul deceniu si mai ales in ultimii ani, in domenii strategice privind viitorul european.

Cele doua Europe evidentiate cu aceasta ocazie, cea economica si cea politico-militara, nu comunica, dar pentru noii membri, ca si pentru tarile candidate, aceasta fractura este mai putin clara.
Experientele istorice conduc la interpretari diferite ale contextului economic sau politic european. Noile state membre, mult mai optimiste decit Europa celor 15 in privinta viitorului, aduc o perspectiva proactiva. Dupa esecul experimentului polonez privind blocarea Constitutiei europene, noile state incearca sa isi calibreze strategiile la marile teme de dezbatere.

Raspunsul Romaniei la acest capitol se lasa inca asteptat. Drumul spre Europa nu este inca definitivat. Fiecare stat, dar si fiecare grup social, vor fi afectate de integrare. Stimularea participarii si informarea acestora vor lamuri intr-un mod transparent viziunea romaneasca asupra viitorului european. Altfel, integrarea va fi o noua etapa in lungul sir al formelor fara fond.



















53 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Miercuri