In cel de-al doilea semestru al anului trecut, Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor (ONPCSB) a dispus masura suspendarii in cazul a 18 operatiuni bancare in suma de 10.019.070 de euro, 1.516.943 de dolari americani si 17.565.000.000 de lei, tranzactii asupra carora existau suspiciuni de spalare de bani obtinuti in mod fraudulos pe teritoriul Romaniei.

Informatia face parte dintr-un amplu raport pe 2004, prezentat de presedintele Oficiului, Iulian Dragomir, in prezenta presedintelui Romaniei, Traian Basescu, a sefului Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti, Jonathan Scheele si a lui Theodor Stolojan.

Basescu le-a transmis angajatilor ONPCSB ca vor avea sustinerea institutiei prezidentiale pentru ca "oficiul sa se integreze in sistemul destul de complicat al institutiilor care lupta impotriva coruptiei, alaturi de serviciile de informatii, de Parchetul General, Parchetul National Anticoruptie si Politie.

Toate aceste institutii trebuie sa lucreze corelat, iar Oficiul trebuie introdus in concertul acestor institutii si sa functioneze ca un mecanism de distributie de informatii si de actiune sau preluare de actiune".

Coruptia - amenintare la siguranta nationala

In esenta, pentru eficientizarea activitatii Oficiului nu sunt suficiente doar majorarea personalului si alocarea de fonduri suplimentare de la buget, ci si transformarea institutiei in autoritate nationala, in domeniul prevenirii si combaterii spalarii banilor. In acest scop, Oficiul nu ar mai trebui sa se mai subordoneze Guvernului, ci Consiliului Suprem de Aparare a Tarii.

Iata si motivatiile unei asemenea schimbari de subordonare, in opinia presedintelui ONPCSB, Iulian Dragomir:

"In primul rand, masura este necesara pentru obtinerea unei reale operationalizari a datelor si informatiilor furnizate de serviciile de informatii si valorificarea acestora in vederea sesizarii imediate a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si dupa caz a PNA.

In al doilea rand, este necesara scoaterea Oficiului de sub influenta politica, guvernul fiind un rezultat generat de un proces electoral.

Daca fenomenul coruptiei va fi definit, statuat, iar masurile legale vor fi dispuse in consecinta de catre CSAT, ca reprezentand o amenintare la adresa sigurantei nationale, trebuie sa aratam ca lupta impotriva spalarii banilor se afla intr-o relatie organica cu ceea ce trebuie sa devina combaterea coruptiei.

Nu exista spalare de bani altfel decat prin complicitatea si coniventele unor functionari corupti".