E veche, colmatata si prost construita. Canalizarea Capitalei abia face fata unei ploi. Este incapabila sa preia in subterane mizeria prin care inotam pe strazi. Solutia exista doar in teorie.
Baltile negre in care plutesc gunoaie de asta toamna si bulgari de gheata inca netopita vestesc primavara in Bucuresti. Baltile nu se scurg pentru ca, de regula, gurile de canalizare sint blocate de mormanele de zapada innegrite.
Autoritatile, multumite ca au reusit sa deszapezeasca marile bulevarde, isi trag sufletul dupa ultimul viscol, uitind gramezile de zapada pe marginea trotuarelor, unde si mor in bataia soarelui. Apa Nova asteapta primavara ca sa-si mai vada gaurile canalelor. Bucurestiul pare nascut sub o zodie de apa: vara ne inunda orice ploaie, iarna ne potopesc zapezile neridicate la timp.
Zilele astea vin ploile de primavara.
Bucur nu si-a asezat turma unde trebuia
In orasul asediat de puhoaie, autoritatile privesc spre cer si invoca fatalitatea unei canalizari vechi si prost dimensionate. Asta se intimpla imediat ce sint epuizate celelalte variante vinovate: Apa Nova sau Apele Romane, care nu-si fac treaba. Mergind si mai in vechime, o vina ar avea si Bucur, ca si-a asezat turma intr-o zona plata, fara prea multe pante de scurgere.
Prin urmare, organizarea orasului s-a multumit cu albia Dimbovitei care, in zilele noastre, se dovedeste un riu prea mic pentru o ditamai Capitala.
Spre deosebire de Budapesta sau Moscova, orase care-si deverseaza canalizarile in riurile ce le traverseaza, Bucurestiul trebuie sa se multumeasca cu un canal colector construit special pentru scurgerea apelor pluviale si a celor reziduale.
Pentru ca este singura capitala europeana care nu are statie de epurare a apelor uzate, dar si pentru ca asa i-a dus capul pe arhitecti in 1985, la regularizarea cursului Dimbovitei. Regularizarea albiei a insemnat largirea ei cu citiva metri, amenajarea pentru navigatie si construirea, sub albia riului, a casetei colectoare pentru canalizarea orasului.
Desi se afla exact sub Dimbovita, caseta nu respecta acelasi traseu cu riul, din cauza constructiilor pe care le intilneste pe drum.
Caseta are o latime si inaltime corespunzatoare (intre 3 si 4 metri) de la Ciurel la Elefterie si de la Podul Marasesti la Vitan pina la Glina, insa exact in zona centrala (Piata Unirii) ea nu mai exista, fiind deviata pe la Izvor, Eroii Sanitari, Cotroceni, Doctor Staicovici, pe unde exista fosta canalizare a orasului, sub forma unui canal colector de dimensiuni mai mici, pe alocuri chiar de
1,80 metri inaltime. Devierea casetei in zona Pietei Unirii a fost cauzata de construirea celor doua statii de metrou, iar „gituirea“ conduce, de fapt, la inundatiile pe timp de ploaie din centrul orasului.
Proiecte multe, actiune ioc
Inca din primul mandat, fostul primar Basescu a descoperit problema: gravele erori de proiectare din canalizarea orasului ar putea fi ajustate pe termen scurt cu o investitie de 120 de milioane de euro. In principal pentru rezolvarea inundatiilor frecvente din pasajele subterane ale Capitalei. De la vorba nu s-a trecut niciodata la fapta.
Bucurestiul continua sa fie o mare balta in anotimpurile umede.
Apa Nova, administratorul retelelor de apa si al canalizarii Capitalei, sustine ca a cheltuit din 2000 incoace (de cind francezii de la Veolia ne-au preluat subteranele) 5 milioane de euro pentru curatarea celor 50.000 de guri de scurgere si alte modernizari ale retelei. Pentru 2005 au prevazut cheltuirea a inca 1,5 milioane.
Banii sint multi, dar in realitate ajung doar pentru o frectie la piciorul de lemn al canalizarii. Vidanjele Apa Nova curata gurile canalelor, gunoierii le astupa la loc cu gunoaie, specialistii explica, de cite ori au ocazia, de ce apa nu se duce unde trebuie, toti cu drag muncesc.
