Denominarea aduce preturi din anii ’50

de     Jurnalul National
Luni, 28 februarie 2005, 0:00


Denominarea va transforma leul intr-o moneda mai puternica decat era la sfarsitul perioadei comuniste. Romanii trebuie sa se obisnuiasca din nou cu preturi de una si doua cifre.

Inainte de 1989, preturile formate din una sau doua cifre erau o obisnuinta pentru romani, un element constant in viata de zi cu zi. In piata, la tarabe sau in magazine, preturile de pe etichete ramaneau neschimbate cu lunile, iar romanii isi faceau calculele de acasa, stiind cam cat le trebuie pentru a-si face cumparaturile.

Lucrurle s-au schimbat dupa Revolutie, iar preturile au inceput sa urce cu o viteza uimitoare. Daca in 1989 cineva ne-ar fi spus ca un kilogram de cartofi va ajunge de la 8 lei la 8.000 sau la 10.000 de lei, cu siguranta ca nu am fi crezut. Astazi, acest pret este o realitate si nimic nu ne mai mira.

INTOARCERE IN TIMP. Imediat dupa decembrie 1989, preturile nu intrasera inca in iuresul schimbarii, desi erau ceva mai mari decat cele de la mijlocul anilor ’80. La inceputul anului 1990, taranii vindeau un kilogram de fasole boabe cu circa 9 lei (preturile variau de la oras la oras), unul de ceapa uscata cu 28-30 de lei, iar un kilogram de faina costa circa 12 lei.

Din "Buletinul statistic al preturilor produselor agricole – piata libera" aflam ca in ianuarie 1990 pretul mediu al unui kilogram de mere vandut de producatori era de circa 11 lei, nucile in coaja costau in jur de 33 de lei kilogramul, varza alba era 9 lei, iar usturoiul costa 30 de lei/kg.

Din piete se putea cumpara urda cu 44 de lei kilogramul, branza de oaie cu 76 lei/kg, telemeaua de vaca avea un pret de 64 lei/kg, un litru de lapte era 11 lei, in timp ce un ou costa in jur de 3 lei.

Este posibil ca aceste preturi sa fie mai mari decat cele practicate in realitate in piete, deoarece in 1989 fostele comitete executive ale consiliilor populare au raportat preturile maximale de mercurial (lista zilnica oficiala de preturi la produsele alimentare, afisata in piete).

ANIMALE. Taranii care cumparau animale vii pentru a le creste sau a le sacrifica nu plateau mai mult de cateva zeci de lei pe kilogram. Un porc de sacrificiu de circa 200 de kilograme costa in jur de 1.200 de lei, la un pret de circa 62 de lei/kg in viu. Oile adulte se vindeau cu circa 45 de lei /kg in viu, in timp ce pasarile (gaini, curci, gaste) costau intre 80 si 100 de lei/kg.

LEUL, MAI PUTERNIC Dupa 15 ani, trebuie sa ne aducem aminte (sau sa invatam, cei mai tineri dintre noi) sa ne raportam la o alta valoare a banilor. Leul va capata din nou putere si un kilogram de cartofi va ajunge sa coste nu 8.000 sau 10.000 de lei, ci 80 de bani sau un leu. Pe un kilogram de fasole vom plati in jur de 3 lei (in loc de 30.

000 de lei), un kilogram de mere va costa circa 1,5-2 lei, iar pe un ou vom da 35-40 de bani. Kilogramul de morcovi va avea un pret de circa 15.000 de lei "vechi" si 1,5 lei noi, iar pentru un litru de lapte vom plati in jur de 2 lei. Important este sa stim ca vor disparea patru zerouri din coada actualelor preturi si sa facem mereu calculul cand nu suntem siguri.

Avem insa patru luni in care va trebui sa ne obisnuim cu noile preturi, pentru a fi pregatiti si a nu gresi la calcule atunci cand vom lucra direct cu noile monede.

PRETURI COMPARATIVE ALE PRODUSELOR ALIMENTARE

*Sursa: "Buletinul statistic al preturilor produselor agricole – piata libera" 1990. Acesta cuprinde preturile medii pe tara la principalele produse agricole vandute de populatie in piata libera din 95 de municipii si orase.


SUTA, DIN NOU LA PUTERE
Lefurile romanilor au suferit modificari de-a lungul anilor, astfel ca, dupa 15 ani, am ajuns o natiune de milionari. Din pacate, milionul de astazi nu valoreaza nici macar a zecea parte din milionul de altadata.

CASTIGURI VECHI... In 1950, salariul mediu net pe economie era de 337 de lei, potrivit datelor statistice. Acesta a crescut la 1.289 de lei in 1970, ajungand la 2.827 de lei in 1985. In 1989, salariul mediu in Romania era de 3.063 de lei. Peste medie castigau cei care lucrau in constructii (3.697 de lei), transporturi (3.195 de lei) si stiinta (3.

253 de lei), potrivit Anuarului Statistic al Romaniei din 1990. Castigul salarial mediu al muncitorilor in 1989 era de 2.980 de lei, insa mai bine platiti erau tot cei din constructii si din transporturi. Lefurile din agricultura erau foarte apropiate de salariul mediu pe economie: 2.983 de lei primea un salariat si 2.903 avea un muncitor. Profesorii aveau un salariu mediu net de 2.980 de lei.

O data cu denominarea, romanii vor primi din nou retributii de cateva sute sau cateva mii de lei. Salariul mediu net pe economie a fost de 6.875.094 de lei in decembrie 2004, ceea ce ar insemna 687,5 de lei in moneda grea.

Salarii mai mari au primit angajatii din cercetare-dezvoltare si informatica, transporturi aeriene, precum si cei din domeniul intermedierilor financiare (de exemplu, din domeniul bancar), lefurile acestora urmand sa depaseasca o mie, respectiv doua mii de lei dupa denominare.

PENSII. Pensia medie lunara a crescut si ea o data cu evolutia salariilor, de la 897 de lei in 1970 la 2.016 lei in 1989, pentru persoanele cu vechime integrala in munca. Comparativ, pensia medie in trimestrul trei al anului 2004 a fost de circa 2,3 milioane de lei, ceea ce in lei grei ar insemna in jur de 230 de lei. (Iohanna Onaca Purdea)


TRANZITIA DIN PIETE
Dubla afisare a preturilor face parte din procesul de obisnuire a populatiei si a vanzatorilor cu leul greu. Ca au nevoie de acest proces de tranzitie o demonstreaza turul pe care l-am facut in una din pietele bucurestene. La intrebarea "Ce intelegeti prin denominare?", comerciantii au refuzat sa comenteze, deoarece nu stiau exact ce inseamna.

PROBLEME. In general, cei in varsta sunt de parere ca in momentul in care se vor schimba banii vor avea de pierdut. "O sa fie foarte greu pentru noi, cei batrani. Cei tineri vor profita de ocazie pentru a ne prosti si pentru a ne face probleme, insa renuntarea la patru zerouri este un lucru bun.

In acest fel se va ajunge cum era pe timpuri, cand o paine era 3 lei, un kilogram de carne era 9 lei, o Dacie era 75.000, iar un salariu era 800-1.000 de lei", a declarat Maria, care are 84 de ani si stie aproape totul despre leul greu de la televizor. "Tot cei care au acum bani vor avea de castigat.

Cei care au salarii cu foarte multe zerouri nu vor fi afectati foarte tare de aceasta schimbare.

Ce pot zice eu, care am un salariu de 3.000.000 de lei si stau in frig si ma imbolnavesc, de cred ca nu ma mai vad sanatoasa. Sa fiu fericita ca voi lucra pe 300 de lei?", a intrebat Aneta, vanzatoare de legume.

PRETURI. Dubla afisare ii va obliga pe vanzatori sa umble si la preturi: in jos, dar de preferat in sus. Modificarea ar fi usoara daca preturile ar fi toate peste 10.000 de lei, care va fi echivalentul unui leu greu. Ce ne facem cu preturile de 1.500 sau 5.000 de lei? "Va trebui sa rotunjim aceste sume pentru a putea lucra cu leii grei.

Cat o sa fie pretul nou? 15 bani si 50 de bani ?", a spus Violeta, vanzatoare de verdeturi. (Elena Stan)

Lupta pentru supravietuire
In 1989, doi tineri ingineri, casatoriti de sase ani, dramuiau fiecare leu. Chibzuinta de atunci ar putea fi un exemplu despre cat de mult va conta fiecare leu si din 1 iulie 2005 incolo.

ACHIZITII. Nu cu mult inainte de ‘89, tanara familie a avut norocul sa-si ia televizor direct din magazin. Televizoarele nu se dadeau decat pe lista. Dintr-un motiv sau altul, nimeni nu a vrut sa riste sa dea 3.000 de lei pe micul "Olt", ultimul parasit intr-un raft. Mari investitii: prin 1988, tanarul tata si-a dorit un aparat de fotografiat Zenit: 3.000 de lei.

Tanara mama si-a luat o scurta din blanita de iepure in 30 noiembrie 1989, pe care a dat 3.165 de lei. Ca sa-si zugraveasca apartamentul de trei camere, i-a costat 500 de lei. Salariile celor doi nu depaseau cu mult 5.000 de lei.

NUNTA. Cei doi s-au casatorit in iulie 1986, cand preturile nu erau prea diferite de 1989. Familia pastreaza si acum nota celor mai importante cheltuieli, care au insumat 63.215 lei. Rochia si voalul miresei au costat 2.700 de lei, iar costumul mirelui – 1.180 de lei. Pantofii miresei au fost 310 lei, iar camasa mirelui – 130 de lei.

Cantina unei mari intreprinderi a fost numai buna pentru cei cam 120 de invitati, dintre care 30 au fost colegi de facultate ai celor doi. "De la ei nu te puteai astepta si nici dori sa contribuie", spune domnul. La nunta, chiria salii a costat 600 de lei, dar sotii de acum nu-si mai aduc aminte daca suma a inclus si "atentiile" pentru pila prin care s-a facut rezervarea.

BUCHETARUL. Grupul rock care a cantat avea ca sef un coleg de-al miresei, care n-a lasat onorariul mai jos de 7.500 de lei. S-a adaugat taxa de "compozitori" (130 de lei), un fel de stramos al dreptului de autor muzical. Nimeni nu putea canta fara taxa asta.

Pozele traditionale si cele de la petrecere au depasit 3.300 de lei, chiar daca fotograful, poreclit Padre, era prietenul mirelui. Mirele de atunci este si acum mandru ca, in afara de buchetar (lei 1.450, inclusiv cocarde si coronite), a adus miresei un buchet de 25 de trandafiri albi. Trandafirii au fost luati din gradina unui cultivator, care s-a indurat sa ceara doar pretul de angro: 3 lei.

Meniul petrecerii a costat 36.050 de lei.

MANCARE. Dupa nunta au inceput micile griji cotidiene. Eroii nostri faceau si cozi monstruoase de mai mult de o noapte pentru un kilogram de pui, contra 15-20 de lei. Isi trezeau pe rand copiii de 3, 4 ani, ca sa-i vada lumea la coada. Alimentarele erau pline cu creveti. Uneori apareau "adidasii" de porc de 7 lei kilogramul sau alte oase perfect descarnate, de 4 lei kilogramul.

Tatal de acum isi aminteste si cum se scula in crucea noptii sa apuce loc in echipa formata ad-hoc pentru descarcatul lactatelor la magazinul de specialitate. "Descarcatorii" de ocazie aveau dreptul sa intre prin fata. Erau putine pachetelele de 100 de grame, care se distribuiau numai miercurea si uneori vinerea si costau 6 lei.

Inainte de ’89, cheltuielile zilnice consumau aproape tot salariul, ca si acum. Zaharul (9 si 10 lei kilogramul) si uleiul (11 lei litrul) se dadeau pe ratie. Ca sa cumperi paine (de la 4 la 7,20 lei) sau hartie higienica ("papirus" 5o de bani, ca si biletul de autobuz), trebuia sa-ti rezervi cateva ore. De asteptare si coada.

Uneori nu se dadeau decat cate doua-trei paini, din cauza zvonurilor revoltatoare ca unii isi hranesc porcii cu paine.

PIANINA. In primavara anului 1990 urma un imprumut la CAR. Niste vecini de varsta lor i-au anuntat ca, prin cine stie ce miracol, la un magazin din centrul orasului sunt doua pianine estoniene. Familia noastra a luat una: 21.500 de lei, dupa un raliu pe la toti creditorii posibli. Copiii lor au facut ciclul primar la liceul de muzica, "doar ca sa li se deschida orizontul".

Acum, pentru a acorda aceeasi pianina, este nevoie de cel putin 1.500.000 lei sau de 150 de lei "grei", de la 1 iulie 2005. Baietii tinerilor de acum 15 ani s-au orientat spre chitara.

Forfota din hypermarket
Marii comercianti sunt pregatiti pentru dubla afisare a preturilor. Multi dintre ei au deja puse in rafturi etichetele cu preturile vechi si cu cele noi, asa ca 1 martie nu-i va surprinde pe picior gresit.

Am inceput discutiile pe aceasta tema inca de anul trecut. Pregatirile practice le-am abordat inca de acum 3 luni si suntem deja gata absolut cu tot, la toate cele patru magazinele – trei in Bucuresti si unul la Brasov", a declarat Andreea Mihai, marketing manager la Carrefour. Ea a precizat ca s-a inceput pe grupe de produse si, pe masura ce etichetele erau gata, se si afisau in magazine.

Practic au fost tiparite circa 60.000 de etichete pentru fiecare magazin. Ieri, in magazinul din Militari, toate alimentele aveau deja afisat atat pretul in leii noi, cat si in leii vechi, precum si cea mai mare parte a marfurilor nealimentare. Situatii similare sunt in toate supercomplexele bucurestene, ceea ce demonstreaza ca marii comercianti si-au facut temele.

AVANTAJ. Cumparatorii care au iesit in acest sfarsit de saptamana prin magazinele care deja afisasera preturile in leul greu au fost placut surprinsi sa constate ca rotunjirea preturilor a fost facuta in favorea clientilor. Concret, daca o paine costa acum 2.999 de lei, noul pret va fi de 0,29 lei noi, si nu de 0,30 de lei noi.

Alt exemplu, un produs care acum costa 1.830. 599 de lei, dupa denominare va costa 183 de lei.

"Este bine, totul este clar, nu cred ca voi avea probleme", a declarat un cumparator. Oamenii spun ca nu vor avea probleme sa se obisnuiasca cu dubla afisare a preturilor, dar adauga ca ar dori ca aceste rotunjiri sa ramana in minus si dupa ce vor aparea efectiv noii lei.

COSTURI
Forfota mare in departamentele IT ale lanturilor de retail. Imprimantele nu mai prididesc sa scoata noile etichete, se fac ultimele probe ale soft-urilor, care de marti vor trebui sa tipareasca bonurile de casa atat in leii noi, cat si in cei vechi. "Nu a costat foarte mult, fiindca nu am externalizat aceasta activitate si am facut-o cu forte proprii", spune directorul Carrefour.

Ea adauga ca sunt aproape gata pregatirile si pentru etapa a doua, cea cand vor aparea pe piata noile monede. "Am modificat soft-urile, am comandat noile sertare pentru casele de marcat si cred ca nu vom avea nici o problema."

IOHANNA ONACA PURDEA, ADRIAN N. IONESCU, DANIELA IVAN















102 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Miercuri