Turcii sint, deocamdata, mindri ca au scapat de sase zerouri din coada lirei. Chiar daca o vreme au avut probleme la impartiri. Si chiar daca, episodic, unii s-au mai fript. Dupa 20 de ani de cresteri galopante de preturi, inerentele rotunjiri n-au mai contat. Tinta de inflatie pe anul acesta este mai mica decit a Romaniei. Turcia este insa una dintre povestile de succes.

In cazurile in care denominarea s-a facut fara ca economia sa fie pregatita, moneda noua a avut efectul invers fata de cel scontat. In Argentina, a provocat un val de falimente. Brazilienii a trebuit sa repete denominarea de sase ori, ajungind sa taie, in total, 18 zerouri. Incepind de miine, devine obligatorie prima etapa a denominarii in Romania - afisarea paralela a preturilor.

„Cotidianul“ va va tine la curent.

La putin timp dupa introducerea „lirei grele“, un turc a mincat o placinta de 10.000 de dolari. Patiserul a taiat doar trei din sase zerouri ale vechiului pret, de 1.400.000 de lire. Pacalitul a platit cu cardul.

Intrebat a doua zi de banca daca intr-adevar a cheltuit atitia bani, Kerim Bey a raspuns: „Am cumparat doar o placinta“. Stirea a aparut in ziarul turc ‘’Sabah’’, la inceputul anului.

„Cit inseamna in lire vechi?“

Unei mari parti a populatiei i-a fost greu sa se adapteze si sa calculeze. „Cit inseamna asta in lire vechi?“ era intrebarea de pe buzele multora. Lirele noi, in schimb, nu au fost folosite aproape deloc in primele zile. Si mai greu le-a fost turcilor sa se obisnuiasca cu subdiviziunea lirei: kuru. Turcia este, totusi, o poveste de succes.

Rotunjirile de preturi au fost atit de mici incit restul performantelor economice le-au compensat, facind ca tinta de inflatie pentru anul acesta sa fie revizuita in jos: de la 8% la 6,3%. Dupa 20 de ani de inflatie galopanta, turcii vad in lira noua un motiv de mindrie nationala.

Acest lucru a fost posibil in conditiile unei economii restructurate si functionale, cu parametri urmariti si negociati constant cu Fondul Monetar International. Ca si leul romanesc, lira se apreciaza, pe fondul aderarii la Uniunea Europeana, care si turcilor li se pare apropiata.

Nu rotunjirile sint problema

Nu acelasi lucru s-a intimplat in Afganistan, unde chiar in primele zile au aparut diferente de pret chiar la schimbul monedei vechi cu cea noua. Lucru relativ firesc, de vreme ce banii vechi erau carati cu sacosa. In cele din urma, inflatia a escaladat din nou. Tot inflatia a facut zadarnice denominarile din Brazilia, Argentina, Israel, Rusia sau Moldova.

Niciodata insa efectul „psihologic“ de rotunjire nu a jucat un rol hotaritor. Tarile care au trecut la euro, cu economii functionale, au reusit sa reziste unei operatiuni mult mai complicate: conversia la un raport valutar. Efectul asupra inflatiei in acest caz a fost estimat la numai 0,2%.

Riscul intoarcerii la moneda nationala

Unul dintre efectele bune ale denominarii este si recuperarea increderii pierdute de monedele nationale in afara valutelor. In sistemele hiperinflationiste, devizele convertibile reprezinta o ancora de care in cele din urma economia ajunge dependenta. Reversul poate fi insa dureros. In Argentina, de exemplu, diferentele de curs au provocat incapacitati de plata si falimente in lant.

HSBC, una dintre cele mai mari banci din lume, a pierdut acum doi ani o jumatate de miliard de dolari din cauza creditelor devenite neperformante.

Persista teama de „stabilizare“

Nici succesele nu au fost usoare. In 1995, Polonia a fost prima dintre tarile fostului bloc comunist care si-a denominat moneda nationala. Simpla operatie matematica de taierea a patru zerouri din coada zlotului a fost insa primita cu ostilitate de polonezi. Acestia erau convinsi ca guvernul vrea sa-i fure.

Acest gen de temeri au aparut mai ales in fostele tari comuniste, unde denominarile au fost, in repetate rinduri, ocazii ale statului de a confisca economiile populatiei.

In citeva tari ale lumii a treia, aceasta practica a persistat pina in anii recenti. In Italia, in schimb, reticenta a avut cu totul alte motive. Italienii au refuzat, prin referendum, sa renunte la lira usoara, pentru a putea ramine „milionari“. Poate ca ar fi fost si astazi daca nu treceau la euro.

Apune era milionarilor

Dupa ce Romania trece la leul greu, in doar doua tari din lume vor mai exista milionari la orice colt de strada. Azerbaidjanul are deja graficul pus la punct. Ultima reduta a milionarilor va fi Coreea de Sud, unde cursul valutar este de 1.000 de woni pentru un dolar. Si coreenii au ridicat insa, de principiu, problema denominarii.