Integrarea Romaniei dubleaza numarul de salbaticiuni ale UE

de Péter Lengyel     Cotidianul
Sâmbătă, 5 martie 2005, 0:00


Riul, ramul ne sint prieteni numai noua, din toata Uniunea Europeana. Pacat ca noi, de dragul profitului si din ignoranta, ne-am apucat sa-i dusmanim tocmai acum, cind reprezinta cel mai valoros capital pe care il avem. Romania are cinci regiuni biogeografice, cele mai multe de pe continent. Situatia ameninta sa devina ca-n codru.

O padure nu inseamna doar copaci identici, insirati liniar si avind aceeasi virsta. Ea inseamna un ecosistem complex, alcatuit din arbori si tufe, rozatoare si pasari, lilieci si insecte, ca si din carnivore mari la virful piramidei trofice. Daca le comparam cu restul Europei, padurile din Romania constituie o valoare relativ bine conservata.

Cu toate acestea, interventiile umane, de multe ori drastice, au avut si continua sa aiba un impact negativ. Exploatari forestiere si lipsa unor proiecte e½ciente de conservare fac ca padurile sa fie intr-o continua degradare si fragmentare.
Defrisarile si schimbarile de clima

Reducerea continua a suprafetelor acoperite de paduri este un fenomen istoric generalizat. De aceea, extinderea ariilor impadurite a devenit o prioritate, in multe tari europene putindu-se observa o crestere rapida a acestora. Contrar acestei tendinte, in Romania defrisarile ilegale sau exploatarea forestiera intensiva afecteaza puternic situatia padurilor.

Pe linga poluare, actiunile umane, ca de pilda inlocuirea padurilor naturale cu plantatii de specii straine, au produs schimbari in flora si fauna, au accentuat eroziunea si au contribuit la schimbari climatice.

Furtunile, amplificate ca rezultat al schimbarilor climatice, distrug arii mari cu monoculturi de conifere formate din arbori cu o vitalitate si o rezistenta reduse, paduri vulnerabile instalate de oameni in afara zonei in care acestea ar trai in mod normal.

De asemenea, focurile aprinse de fulgere, avalansele, bolile produse de bacterii, fungi sau insecte fitofage, ca si alte fenomene naturale care altadata erau izolate, au acum puterea sa distruga o padure din ce in ce mai slabita de interventia omului.

Din cauza extinderii pasunilor, limita superioara a padurilor si a jnepenisurilor a coborit si ea in multe zone montane cu 100-250 de metri altitudine.
Corcirea plopului negru

Citeva tipuri de habitate au fost distruse in intregime. Este cazul padurilor care existau de-a lungul riurilor sau in zona Dunarii de Jos, care au disparut aproape total, in locul lor plantindu-se hibrizi de plopi euroamericani, straini de flora noastra.

Un alt aspect in evolutia negativa a padurilor il constituie pierderea identitatii genetice a speciilor, cum ar fi plopul negru, hibridizat cu plopul euroamerican, plantat extensiv in Romania. Multe specii au fost eliminate pentru simplul fapt ca nu aveau o valoare utilitara, cum ar fi ciresul, marul sau parul salbatic si tisa (otravitoare pentru animalele domestice).
7.000 de euro pentru un urs

Presiunea umana asupra animalelor care traiesc in paduri este uriasa. Unele populatii de capre negre sint aproape de extinctie din cauza braconajului. In conditiile in care strainii platesc intre 5.000 si 7.000 de euro pentru a vina un urs brun, iar in Romania salariul mediu pe economie este de circa 150 de euro, presiunea asupra faunei devine evident foarte mare.

Sub pretextul ca populatia respectiva este prea mare sau pe baza unor evaluari facute din condei, autoritatile romane permit vinarea prea multor exemplare, fiind pusa astfel in pericol mentinerea unor populatii viguroase de animale salbatice. Credibilitatea datelor pe care se bazeaza autoritatile este indoielnica.

Ar fi nevoie de evaluari reale, comune, implicind participarea silvicultorilor, a vinatorilor si a reprezentantilor organizatiilor neguvernamentale de mediu, aceste activitatii trebuind sa fie finantate din „profitul“ produs de vinatoare, practic din utilizarea acestei avutii nationale. Cazul caprelor negre este unul reprezentativ.

Daca in 1989 traiau circa 600 de capre negre in Parcul National Muntii Rodnei - Rezervatie a Biosferei, pina in 2004 au fost braconate in majoritate. Totodata, in Muntii Rodnei au fost taiate ilegal circa 10.000-12.000 de hectare de padure (asteptam evaluarea concreta de la RNP), o adevarata catastrofa ecologica.
Vinatorii straini

Desi Romania a aderat la CITES (Conventia privind Comertul International cu Specii Periclitate din Fauna si Flora Salbatica), strainii continua sa vineze ilegal in Romania. Bunaoara, vinatorii italieni impusca in Romania pasari rare pe care le transporta apoi in Italia. De multe ori este vorba de transporturi mari, cu mii de exemplare ale speciilor rare, care ajung in afara granitelor Romaniei.

Intelegerea stiintifica a importantei conservarii biodiversitatii constituie o alta problema in Romania. Astfel, introducerea unor specii straine in tara noastra, doar in interesul vinatorii, duce la scaderea identitatii ecosistemelor astfel „poluate“, animalele introduse sau incercate a fi introduse (muflon, fazan, capra ibex) insemnind o concurenta pentru speciile autohtone asemanatoare.

Aceste masuri reduc sau chiar distrug speciile care nu se pot apara in fata lor (plante de pe stincile calcaroase ori sopirle etc.).
Programe de impadurire si actiuni de despadurire

In perioada comunista, suprafata padurilor a crescut ca rezultat al programelor de reimpadurire. Aceste programe s-au bazat insa pe inrasinari masive, plantarea coniferelor in afara ariilor lor naturale, ca si pe introducerea unor specii straine. Au existat si defrisari masive in vederea exportului.

Dupa 1989, o parte din paduri au fost restituite vechilor proprietari, care au continuat defrisarile, in contextul unor politici contradictorii, al lipsei capacitatii statului de a controla realitatea din teren, al fricii proprietarilor ca vor pierde din nou ceea ce au primit, al lipsei lor de cunostinte de baza despre managementul padurilor si al nevoii urgente de bani.

Dezastre sint si in padurile administrate de Regia Nationala a Padurilor, inclusiv in Parcurile Nationale si Naturale. Un exemplu de defrisare este in nordul Parcului National Muntii Rodnei - Rezervatie a Biosferei, o arie protejata aflata in administrarea Regiei Nationale a Padurilor.

RNP si-a demonstrat totala incapacitate de actiune pentru stoparea sau macar reducerea braconajului si a taierilor ilegale, inclusiv in Rezervatia stiintifica, unde pina si accesul trebuia sa se faca doar cu aprobare de la Academia Romana.

Din pacate, 16 Parcuri Nationale si Naturale sint administrate acum de RNP, o structura orientata spre profit, pina cind statul roman va decide crearea unei structuri autonome aflate sub autoritatea Ministerului Mediului. Finantarea acelei noi structuri autonome ar putea sa fie facuta din banii luati de la RNP si AGVPS, ca taxa pe utilizarea profitabila a padurilor si „vinatului“.
Specialisti ghidati de interese

In prezent, potentialul anual de crestere al padurilor romanesti este estimat la 16 milioane de metri cubi, iar exploatarea lor a fost in 2002 de 14,3 milioane de metri cubi. Taieri drastice s-au facut in zonele accesibile, singurul aparator al padurilor din Romania fiind faptul ca multe bazine sint inaccesibile, izolate in fata drujbasilor si a TAF-urilor.

Conservarea implica evitarea degradarii valorilor naturale, precum si restaurarea ecosistemelor functionale. De obicei, in silvicultura se considera ca arborii batrini sint daunatori padurii, din cauza insectelor si altor organisme care se reproduc in aceste locuri.

Nu se da importanta faptului ca multe specii de animale, cum ar fi liliecii, bufnitele, pasari cintatoare sau specii rare de insecte au nevoie de aceste habitate reprezentate de arbori batrini si scorburosi, pentru ciclul lor natural de viata.

Degeaba se semneaza conventii internationale pentru a proteja liliecii care maninca insecte si astfel reduc necesarul folosirii pesticidelor toxice si cancerigene, daca in acelasi moment taiem arborii scorburosi in care ei isi au adaposturile.
Impadurire gresita

De multe ori, programele de impadurire nu au avut la baza o cunoastere aprofundata a valorilor naturale. In Oltenia, de exemplu, dunele de nisip, cu o posibila diversitate biologica foarte interesanta, au fost acoperite prin procesul de impadurire cu salcimi, o specie straina care nu avea ce cauta pe teritoriul Romaniei si care, in multe dintre tarile vecine, este distrusa cu toate mijloacele.

La noi, plantarea salcimului continua si azi. De asemenea, in Dobrogea, impaduririle cu pini s-au facut prin distrugerea stepelor si silvostepelor, fapt care a dus la cresterea aciditatii solului si la reducerea habitatului pentru multe specii rare, valoroase in contextul conservarii biodiversitatii.

Impaduririle ar trebui facute prin promovarea speciilor care traiesc in mod natural in acele regiuni. Zonele unde trebuie sa se faca impaduriri sint cele abandonate de agricultori, din cauza pro½tabilitatii reduse sau cele cu adevarat degradate, nu cele care apar ca degradate pe documente administrative facute de nestiutori.
Paduri noi si paduri vechi

Padurile formate prin impadurire sint insa departe de cele naturale in ceea ce priveste biodiversitatea, compozitia speciilor, diversitatea genetica sau stabilitatea lor.

De aceea, este nevoie ca noile „paduri“ sa fie create in apropierea sau in contact cu cele naturale sau batrine, pentru ca speciile sa le colonizeze si sa asigure astfel o biodiversitate din ce in ce mai ridicata si, implicit, o stabilitate care sa permita existenta lor pe termen lung.
Atentie internationala

In context international, s-a realizat un cadru general de conservare a biodiversitatii, care include si diversitatea biologica a padurilor. Prin conventii internationale, programe si politici ale diferitelor tari si organisme internationale se incearca rezolvarea problemelor existente.

E nevoie insa de o intelegere mai buna a proceselor politice, ecologice si socio-economice, pentru a se putea realiza o sustinere reciproca intre diferitele initiative, acorduri si conventii.

Programe pentru conservarea biodiversitatii in Romania

Programele de conservare a naturii trebuie sa ia in considerare politicile de dezvoltare rurala, strategiile agricole si forestiere, precum si numeroase alte interese socio-economice. Deciziile ar trebui sa fie luate printr-un dialog real intre autoritatile guvernamentale si societatea civila. Conventia asupra Diversitatii Biologice din 1992 a fost semnata si adoptata de Romania prin legea nr.

58/1994. De asemenea, exista si la noi o Strategie Nationala si un Plan de Actiune pentru Conservarea Diversitatii Biologice, realizate in iulie 1996, sub egida Ministerului Apelor si al Protectiei Mediului. Acestea exista insa doar pe hirtie, fara a avea un efect real in protejarea valorilor naturale la nivelul tarii.
Ariile protejate izolate sint vulnerabile

Actualmente exista de-a lungul Carpatilor peste 85 de arii protejate mari (Parcuri Nationale, Parcuri Naturale si Rezervatii ale Biosferei), dar, desi mai mult din jumatatea suprafetei Carpatilor se afla in Romania, aici nu s-au legiferat decit 15 astfel de arii (recent, printr-o Hotarire de Guvern din noiembrie 2004, au mai fost infiintate citeva, dar tot foarte putine).

Ariile protejate sint foarte importante pentru conservarea biodiversitatii. Cu toate acestea, ecosistemele mici si izolate nu pot mentine diversitatea biologica pe termen indelungat, fiind foarte sensibile la fluctuatiile naturale. In aceste rezervatii, mamiferele mari isi pierd variabilitatea genetica si dispar.

Din aceasta cauza, este esential ca zonele protejate sa nu fie izolate, ci legate intre ele, formind retele ecologice. Reteaua formata de aceste nuclee ar trebui protejata in fata impactului uman.
Padurile nu sint singura problema

Cadrul natural romanesc, cu o diversitate mare de specii si habitate naturale, necesita o atentie mult mai mare din partea autoritatilor, mai ales in contextul obligatiei Romaniei de a desemna, pina la momentul integrarii in UE, circa 20% din suprafata sa ca arii protejate care sa fie integrate in reteaua ecologica europeana Natura 2000.
Romsilva, mai rea decit Muma-Padurii

Cu toate ca a realizat profit brut anul trecut (930 miliarde de lei), Romsilva e din nou lipsita de lichiditati. Noul director al regiei, Simion Maftei, a evitat sa indice cine se face vinovat de golirea conturilor, desi toate indiciile duc spre fostul sef, Ion Dumitru. La finele anului trecut s-au cheltuit 130 de miliarde cu noul sediu situat in Baneasa.

In acest an se vor mai cheltui, in acelasi scop, alte 100-110 miliarde de lei. Valoarea totala a complexului care va gazdui sediul Romsilva este de 463 miliarde de lei. Daca problemele vor continua, s-ar putea ca regia sa oblige padurile la cheltuieli de intretinere.
Avem de doua ori mai multi lupi decit 15 tari occidentale

Zonele cu paduri, dintre care unele sint virgine si cvasivirgine, reprezinta aproape 300.000 de hectare din suprafata totala de 400.000 de hectare a Muntilor Carpati. Aproximativ 55% din aria lantului muntos al Carpatilor se afla in tara noastra. Conform statisticilor oficiale, in padurile romanesti traiesc circa 6.200 de ursi bruni, 4.000 de lupi si 2.

000 de risi, dar aceste evaluari se bazeaza pe metodologii discutabile. Numarul o½cial al lupilor este de doua ori mai mare decit totalul lor din formula de 15 a UE. Chiar daca suprafata Carpatilor din Romania reprezinta doar 1,4% din suprafata Europei la vest de Rusia, ea constituie habitatul a 35% dintre lupii europeni, respectiv a 50% dintre ursii si 30% dintre risii de pe continent.

In secolul XX au fost implementate cu succes proiecte pentru reintroducerea castorilor si a marmotelor. Padurile din Romania contin 58 de specii de arbori si 118 specii de arbusti. In Carpati, fagetele sint cel mai aproape de starea naturala, iar in 1959, la Tarcau a fost descoperit un molid gigantic de 62,5 metri inaltime, cit cel mai inalt conifer din Europa.

De asemenea, multe specii endemice de plante si animale se gasesc in arii izolate, turbarii montane, zone calcaroase si pesteri.





Citeste pe Stirile ProTV

Mesajul scris pe un buletin de vot, anulat de BEJ Iasi. "Unde este Vlad Tepes?"

”Se pare ca in Romania specia dominanta nu mai este omul, ci magarul” si ”Refuz sa fiu complice la inscaunarea unui presedinte care ma ia de prost” sunt doar cateva dintre mesajele pe care iesenii le-au scris pe buletinele de vot anulate de BEJ Iasi.



130 vizualizari

Abonare la comentarii cu RSS
Ultimele articole din aceeaşi categorie
Sâmbătă, 24 noiembrie 2007
 
Sâmbătă, 24 noiembrie 2007
 
Sâmbătă, 24 noiembrie 2007
 
Sâmbătă, 24 noiembrie 2007

Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version