Romanii se imputineaza pe zi ce trece. Natalitatea este in scadere, mortalitatea in crestere, iar numarul emigrantilor a explodat. Potrivit prognozelor demografice, in anul 2050 populatia Romaniei ar putea ajunge la doar 16 milioane de locuitori.

Statisticile arata o situatie ingrijoratoare. Daca la inceputul anului 1990 populatia Romaniei a fost de 23 de milioane de suflete, in ultimii 15 ani numarul locuitorilor a inceput sa se reduca puternic.

Cele mai recente date statistice arata ca numarul romanilor a ajuns la 21,67 milioane de persoane la 1 iulie 2004. In perioada 2002-2004, populatia Romaniei s-a diminuat cu circa 121.000 de persoane, potrivit Institutului National de Statistica.

CAUZE.In 1930, rata natalitatii a fost de 34‰ (34 de nascuti vii la 1.000 de locuitori), aceasta reducandu-se treptat pana la 14,3 ‰ in 1966. Cresterea demografica a luat amploare in anii urmatori, natalitatea atingand valori de 18‰-20‰, cand regimul comunist a impus restrictii in privinta contraceptiei si avorturilor.

Declinul ratei natalitatii, instalat la jumatatea anilor ’70, a capatat insa un ritm rapid dupa 1989, o data cu eliminarea constrangerilor de planificare familiala. In 2002, rata natalitatii a ajuns la 9,7 nascuti vii la mia de locuitori.

"Dupa 1989, Romania, ca si celelalte tari in tranzitie, de altfel, a suferit un veritabil soc demografic, care provine din profunzimea si duritatea schimbarilor care au intervenit in fostele tari comuniste.

Nu numai elementul economic este factorul determinant al deteriorarii demograficului", ne-a declarat profesorul doctor Vasile Ghetau, directorul Centrului de Cercetari Demografice "Vladimir Trebici" al Academiei Romane. "Daca analizam evolutia natalitatii, observam ca este o scadere in toate tarile in tranzitie, deci si in Polonia, Cehia, Slovacia.

Or, in aceste tari, reformele au fost mult mai rapid instalate si cu efecte benefice asupra nivelului de trai dupa ’92-’93", a mai explicat profesorul Ghetau.

COPIII, PE PLAN SECUND. Scaderea rapida a natalitatii a fost determinata, pe langa situatia economica, si de schimbarile profunde din societate si o noua atitudine a tanarului cuplu vizavi de casatorie, familie si de nasterea copilului, in societatea capitalista.

Modelul vest-european, potrivit caruia tanarul cuplu ia decizia de a avea un numar mai mic de copii, adusi pe lume la o varsta mai ridicata, se face simtit si in Romania. "E o schimbare a pozitiei copilului in economia tanarului cuplu, ca ierarhie in materie de prioritati.

Copilul vine in concurenta, la ora actuala, cu o cariera bine platita, cu alte bunuri pe care tanarul cuplu si le poate achizitiona – o locuinta, o masina, vacante in strainatate. Pe de alta parte, costul copilului este in crestere", afirma profesorul Vasile Ghetau.

RATA FERTILITATII. Numarul de copii nascuti de o femeie in cursul vietii sale fertile (sau rata fertilitatii totale) este si el in scadere. Daca in conditiile fertilitatii din 1967 o femeie avea, in medie, 3,7 copii, in 2003 cifra a scazut la 1,3.

Comparativ, cel mai bine sta Islanda, cu 2,08 nascuti vii la o femeie in varsta fertila, in timp ce la polul opus se afla Rusia, cu un indice al fertilitatii de 1,2. Cresterea varstei la prima casatorie este un factor care a determinat cresteri ale ratei fertilitatii (numarul de nascuti vii la 1.000 de femei) la varste mai inaintate.

In 1995, acest indice era de 73,4 copii la o mie de femei din grupa de varsta 25-29 de ani, iar in 2003 a crescut la 79‰.

MIGRATIA, IN CRESTERE. O alta explicatie pentru scaderea numarului populatiei este si migratia externa. O data cu deschiderea granitelor dupa ’89, multi romani au plecat la munca in strainatate. "Amploarea migratiei externe, necunoscuta din datele oficiale, a iesit la lumina cu ocazia recensamantului din 2002.

Este vorba, de fapt, de emigrare si de o subinregistrare la recensamant a celor plecati in strainatate si pe care rudele nu i-au declarat sau chiar nu a avut cine sa-i declare.

Plecati definitiv sau numai pentru a munci in strainatate, fenomenul a cunoscut o amploare deosebita in ultimii ani", explica Maria Simion in studiul "Profilul demografic al Romaniei", publicat in revista "Calitatea Vietii", numarul 1-2/2004.

"Migratia externa a fost intotdeauna negativa in Romania si nu sunt argumente pentru a putea prevedea o schimbare a migratiei externe ca dimensiune in perioada urmatoare", este de parere profesorul Vasile Ghetau.

Dimpotriva, se estimeaza ca aceasta ar putea creste in viitor, pe fondul unei nevoi mai ridicate de forta de munca in vestul Europei, dar si in contextul liberei circulatii a persoanelor o data cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana. "Spectrul unei emigratii din Romania catre vestul Europei este o ipoteza foarte plauzibila.

Exista studii foarte bine argumentate care arata ca, in conditiile actuale ale vitezei economiei vest-europene, in anii urmatori va exista o lipsa a fortei de munca in tarile Europei occidentale, pentru ca apar efectele scaderii natalitatii dupa anii ’60", afirma directorul centrului de cercetari "Vladimir Trebici".

MORTALITATEA. Rata pierderii de vieti omenesti a crescut de la 10,7 decese la 1.000 de locuitori in 1989 la 12,7 in 1996, reducandu-se la 12,3 in 2003, dupa cum arata datele statistice. Numarul total al deceselor in 2003 a depasit cifra de 266.000. Mortalitatea masculina a fost mai ridicata: 14‰ in 1996 si 13,5‰ in 2003.

"Dificultatile pe care le-au intampinat persoanele cu deficiente de sanatate, multe dintre ele varstnice, in accesul la asistenta si in procurarea medicamentelor au determinat cresterea mortalitatii acestei categorii de persoane, in ultimul an", se arata in studiul "Profilul demografic al Romaniei".

"Daca examinam mortalitatea pe varste, unde se vede starea de sanatate autentica a populatiei, vedem dupa ’96 o tendinta de scadere. Or, scaderea mortalitatii pe varste duce la cresterea duratei medii a vietii, care a avansat cu peste doi ani, dupa ’96, si la barbati, si la femei", explica profesorul doctor Vasile Ghetau.

O scadere a mortalitatii s-a remarcat pe toata intinderea anilor ’90 in Polonia, Cehia, Slovacia si, mai recent in Ungaria.

In aceste tari reducerea mortalitatii a fost influentata de o schimbare a comportamentului individului, care a devenit mult mai atent la ceea ce mananca si bea, la timpul alocat odihnei, adoptand un stil de viata mai sanatos. Si in structura alimentatiei au intervenit modificari, tot mai multe persoane reducand ponderea carnii in alimentatie in favoarea legumelor, fructelor si lactatelor.

Posibilitatea de a utiliza medicamente de ultima generatie, mult mai eficiente si cu efecte adverse mult mai reduse, este un alt factor care a contribuit la reducerea mortalitatii. Progresele facute in prevenirea si tratarea bolilor cardio-vasculare au redus spectaculos rata mortalitatii in tarile dezvoltate si au inceput sa se faca simtite, mai lent, si in Romania.

"Atunci cand nivelul de trai, calitatea asistentei medicale si accesul la serviciile de sanatate vor cunoaste ameliorari sensibile, iar stilul de viata al populatiei va fi orientat in masura mai mare spre o buna stare a sanatatii, reducerea mortalitatii pe varste si cresterea duratei medii a vietii vor cunoaste si ele, aproape automat, evolutiile dorite", se arata in studiul "Anul 2050: va

ajunge populatia Romaniei la mai putin de 16 milioane de locuitori?", al profesorului Vasile Ghetau.

MORTALITATE INFANTILA ALARMANTA

Numarul mare al deceselor copiilor de pana la un an este ingrijorator. Valoarea foarte ridicata a mortalitatii infantile, de aproape 17 decese la 1.000 de nascuti vii, plaseaza Romania alaturi de tari din lumea a treia, la mare distanta de tarile europene, unde valoarea indicatorului este de circa 5‰. Indicatorul este mai mare in mediul rural decat in mediul urban (19,4‰, respectiv 13,7‰).

"Mortalitatea infantila se mentine, din pacate, la o valoare inacceptabil de ridicata pentru o tara europeana. Ea este o expresie fidela a gradului de civilizatie materiala si spirituala a populatei. Pentru ca in nivelul acestei mortalitati se vede exact capacitatea societatii de a interveni si de a apara viata la o varsta frageda", explica profesorul Ghetau.

"Aproape un sfert din decesele infantile sunt provocate de maladii ale aparatului respirator. Aceasta este expresia fidela a situatiei economice, a nivelului de trai, a conditiilor de locuit, a nivelului cultural si a asistentei medicale. Iar un alt sfert din decese sunt provocate de maladiile digestive, care sunt, la fel, expresia unei anumite stari economice, sociale si culturale.

Mortalitatea infantila nu va creste, dimpotriva, sunt semne si motivatii ca sa putem pevedea o scadere a acesteia", mai afirma profesorul.

19% DIN ROMANI AU PESTE 60 DE ANI

Durata medie a vietii in Romania a scazut usor pana in 1997, de la 66,56 ani, in perioada 1988-1990, la barbati, la 65,19 ani in 1995-1997. Speranta de viata la femei a crescut de la 72,65 ani, in ’88-’90, la 74,90 ani in perioada 2000-2002. "Din 1997, durata medie a vietii a crescut cu 2,5 ani la barbati si cu 1,8 ani la femei.

Aceasta evolutie se datoreaza scaderii mortalitatii la varste tinere, adica acolo unde dependenta duratei medii a vietii este mai mare. Mortalitatea a crescut insa la varste mature active: intre 34 si 60 ani, la barbati, si 45-54 de ani, la femei.

Scaderea mortalitatii la grupa de varsta 75 de ani si peste atat la barbati, cat si la femei va mari proportia marilor batrani in totalul populatiei", afirma Maria Simion in studiul citat. Cresterea duratei de viata, combinata cu scaderea natalitatii, duce la imbatranirea demografica, iar consecinta este cresterea numarului de batrani care trebuie sustinuti de persoanele active.

Indicele de imbatranire a crescut la 1.098 de persoane varstnice la 1.000 de tineri, fata de 722 in 1992. Aceasta ridica o problema pentru autoritati, care vor trebui sa aloce fonduri mai mari pentru asigurari sociale si pensii.

"Poate cu exceptia Albaniei si a Turciei, imbatranirea populatiei este in plina derulare in tarile europene, vestul Europei fiind mai imbatranit. La ora actuala, populatia de 60 de ani si peste este aproape de 23% in tari din vestul Europei, in timp ce in Romania este de 19%", spune profesorul Vasile Ghetau.

Numai ca, in conditiile scaderii dramatice a natalitatii dupa ’89, viteza imbatranirii a crescut in Romania, ceea ce inseamna ca ne vom apropia mai curand de nivelul tarilor din Vest.

"Iar resursele pentru contracararea efectelor negative ale imbatranirii demografice – legate de asigurarile sociale, pensiile, asigurarile medicale – sunt foarte limitate in Romania", este de parere profesorul Ghetau.

POPULATIA ESTE IN SCADERE

In contextul in care natalitatea isi va mentine nivelul actual, scaderea populatiei va lua dimensiuni dramatice si numarul populatiei Romaniei va ajunge la circa 16 milioane de locuitori in 2050, se arata in studiul profesorului Ghetau.

"Daca pe mortalitatea generala si pe migratia externa nu putem conta in redresarea actualei situatii demografice, ar insemna ca singura alternativa pentru a diminua dimensiunea deteriorarii demografice – si nu pentru a stopa deteriorarea, care este imposibila – ar fi redresarea natalitatii", spune el.

Pentru aceasta este nevoie insa de concursul mai multor factori, alaturi de imbunatatirea situatiei economice. Tanarul cuplu insa si-a schimbat comportamentul si amana aducerea pe lume a unui copil, luand totodata decizia de a avea cat mai putini copii.

"Eu as spune ca 16 milioane este o cifra care trebuie privita cu prudenta pentru ca migratia nu e luata in considerare, fiind imposibil de cuantificat pentru anii care vin. Migratia va accentua declinul demografic. Cu actualul nivel al fertilitatii, in mod sigur populatia Romaniei va scadea dramatic, iar in contextul acestei scaderi, se deterioreaza structura pe varsta a populatiei.

Si de aici apar toate evolutiile negative, in lant, in viitor. Scade populatia in varsta fertila, automat, in timp, numarul de nascuti va scadea. Si apoi, ciclicitatea acestui mecanism fiind stabilita, deteriorarea poate fi din ce in ce mai mare", avertizeaza profesorul Ghetau.

Pentru a diminua ritmul declinului demografic, autoritatile ar trebui sa acorde o mai mare atentie acestei probleme si sa gaseasca solutii de ordin economic care sa incurajeze natalitatea. "Daca vedem pozitia guvernantilor dupa ’89, practic problema demografica a fost, in mare masura, neglijata. Nici un Guvern nu a analizat si abordat problema in profunzimea ei.

Ar trebui sa existe o dezbatere foarte deschisa a clasei politice, a specialistilor, a universitarilor, a Bisericii si a opiniei publice auspra situatiei demografice", este de parere profesorul Ghetau. Alte tari au elaborat o serie de masuri economice si sociale pentru a preveni declinul demografic.

De exemplu, in Franta, familiile cu copii beneficiaza de anumite deduceri din impozit, precum si de o serie intreaga de alte facilitati in materie de locuinte, de vacante, de transport.

MIGRATIA SPRE… SAT

Industrializarea excesiva din perioada comunismului este doar una dintre explicatiile migratiei populatiei catre orase. In 1930, peste 78% din populatia tarii locuia in mediul rural, iar in 1985 ponderea acestora scazuse la 50%. Potrivit datelor din recensamantul populatiei, in 1930, in mediul urban traiau 21,4% din romani.

Datele din 2001 arata ca 54,6% din locuitori isi duc viata la oras, in timp ce la sate traieste doar 45,4% din populatia tarii. Cu toate acestea, se constata in ultima perioada o tendinta inversa, de revenire a orasenilor catre sat. "Dintotdeauna, in Romania, fluxul migratoriu dominant a fost cel din rural in urban.

Dupa ’92, in contextul in care somajul urban a crescut, costul locuintelor si al utilitatilor a crescut, iar pe de alta parte, a aparut Legea fondului funciar, a inceput sa se formeze un curent de retur, din urban in rural.

Astfel ca, in 1997, pentru prima data in istoria sociala a Romaniei, fluxul migratoriu din urban in rural a depasit fluxul migratoriu invers, din rural in urban", explica profesorul Vasile Ghetau. "Aparent, am putea spune ca se intorc in mediul rural oameni mai tineri si mai instruiti, ceea ce ar trebui sa fie benefic pentru agricultura.

Insa este foarte probabil ca masa celor aproape doua milioane de romani care au plecat in strainatate sa fie compusa, in cea mai mare parte, din aceasta populatie care a plecat din urban in rural, care s-a intors de fapt de unde a plecat candva, in anii ’50-’60. S-au intors in rural, unde, neavand ce face, au luat drumul strainatatii", mai spune directorul Centrului de Cercetare Demografica.

In Polonia, tara care a intrat anul trecut in Uniunea Europeana, populatia din mediul urban ajungea, in 2003, la 62% dintr-un total de 38,58 milioane de locuitori. In Bulgaria, care are numai 7,8 milioane de locuitori, 70% din populatie traieste in mediul urban, potrivit unui raport al Diviziei pentru Populatie a Natiunilor Unite (UNFPA).

Cea mai mare rata a urbanizarii de pe continentul european se inregistreaza in Belgia, unde 97% din populatie traieste la oras, urmata de Germania (88%), Marea Britanie (89%), Danemarca (85%) si Suedia (81%).