Rejudecarea procesului lui Iisus Hristos

de Tesu Solomovici     Ziua
Luni, 28 martie 2005, 0:00



Ce s-a intamplat in acea noapte de Paste?

Acum, In preajma sarbatorii de Paste, "Editura Tesu" aduce In librarii editia completa a cartii "Arestarea, procesul si moartea lui Iisus" de Haim Cohn. Autorul a fost una din marile personalitati ale culturii ebraice.

Descendent al unei ilustre familii de rabini din Germania, Cohn a studiat la Heidelberg si Ierusalim, a detinut functii superioare In justitia israeliana (procuror sef si ministru al Justitiei si presedinte al Tribunalului Suprem al Statului Israel), presedinte al Universitatii Ebraice din Ierusalim, profesor emerit la cateva universitati prestigioase din lume, autor al unor tratate celebre de

jurisprudenta. Dupa ce a judecat si condamnat bancheri escroci si asasini odiosi, i-a fost dat sa rejudece un proces care In urma cu 2000 de ani a schimbat din temelii lumea, procesul "Fiului lui Dumnezeu".

Fata de editia precedenta, mult mai sumara, cartea de astazi a fost completata cu cinci capitole noi ("Ocupantii romani", "Fariseii si sentimentele evreiesti fata de Iisus", "De ce n-au relatat rabinii evrei istoria lui Iisus", "Petru si Pavel" si " Ce spun sursele necrestine"). Trei decenii a lucrat profesorul israelian la aceasta carte.

Mai Intai Insa, a fost nevoit sa Incalce interdictia antica impusa rabinilor evrei de a nu scrie si de a nu publica nimic despre Iisus Hristos. Profesorul s-a Incumetat sa Incalce interdictia stramoseasca cu scopul de a descifra o enigma juridica bimilenara, care a influentat enorm soarta poporului sau.

Din studiul documentelor, si In primul rand al Evangheliilor, juristul Haim Cohn a Inteles ca rezolvarea enigmei se gaseste In raspunsul la Intrebarea: Cine a dat ordinul de arestare a lui Iisus? Caiafa, marele preot al evreilor, sau Pilat, guvernatorul Romei imperiale?

Unica in lume, cartea "Arestarea, procesul si moartea lui Iisus" s-a nascut in urma unui demers neobisnuit: in 1948, imediatdupa proclamarea independentei Statului Israel, un grup de inalti prelati crestini din Occident, s-a adresat evreilor cerandu-le rejudecarea procesului lui Iisus si reabilitarea.

Motivau faptul ca arestarea, condamnarea si crucificarea "Fiului lui Dumnezeu" a avut loc in Iudeea, o tara aflata sub stapanirea cohortelor romane, iar justitia evreiasca, pe aceea vreme, nu era suverana.

Israelul independent era presat de lumea crestina sa-l rejudece pe Fiul-Mesia. Chiar in timpul procesului lui Iisus, sau imediat dupa condamnarea lui Iisus, rabinii evrei ai timpului ar fi putut sa-si spuna parerea despre acele tragice evenimente. Ei insa au pastrat o tacere care a fost, ulterior, suspectata.

Marii rabini, care au alcatuit Talmudul in acele timpuri, si-au impus auto-cenzura si nu au vorbit despre Iisus. Atunci cand evreii au incercat sa se disculpe, era de-acum prea tarziu, scrie autorul. Acuzatia de deicid se impamantenise bine in mentalul lumii crestine.

Evreii Evului Mediu, si mai ales evreii europeni ai secolului 20, au platit cu multe suferinte si mult sange aceasta eroare a rabinilor evrei din timpul lui Iisus. Judecatorul Haim Cohn nu a mai vrut sa repete greseala, si la provocarea grupului de prelati crestini el a decis sa cerceteze "cazul" si sa publice verdictul sau.

Mai intai a decis sa nu se preocupe de aspectul istoric sau religios al vietii lui Iisus, apreciind ca dezbaterea despre adevarul istoric al existentei lui Iisus apartine istoricilor, iar controversele despre adevarul religios trebuie purtate de teologi.

Pe judecatorul Haim Cohn nu l-a interesat altceva decat daca procesul lui Iisus, asa cum s-a transmis posteritatii, s-a desfasurat in respectul jurisprudentei, daca acuzatul a avut posibilitatea sa se apere, daca a avut dreptul la aparator etc.

Judecatorul israelian a constatat ca toate primele surse de informatii privind procesul lui Iisus se gasesc in Evangheliile lui Matei, Marcu, Luca si Ioan, care insa au fost scrise la zeci de ani dupa crucificare.

Nici una din aceste Evanghelii nu cuprinde relatari ale unor martori oculari. Judecatorul a intocmit un chestionar cu 15 intrebari decisive pentru elucidarea "cazului". Si anume:

1. Cine l-a arestat pe Iisus, romanii sau evreii, ori toti impreuna?

2. De ce a fost arestat si din ordinul cui?

3. De ce a fost adus la casa Marelui Preot evreu si din ordinul cui?

4. Ce s-a intamplat in casa Marelui Preot? S-a adunat acolo intreg Sanhedrinul si de ce?

5. A fost Iisus anchetat de Marele Preot si daca da, a fost anchetat in prezenta Sanhedrinului sau doar Marele Preot l-a interogat?

6. Au fost cercetati si alti martori?

7. Care a fost scopul acestei anchete?

8. De ce l-au adus evreii (sau unii din ei) pe Iisus in fata lui Pilat?

9. Oare n-au avut evreii competenta juridica de a-l judeca pe Iisus? Sau au preferat ca procuratorul roman sa-l condamne la moarte?

10. Ce s-a petrecut in Palatul lui Pilat? Iisus a fost judecat dupa legile Romei sau a avut loc un fel de controversa intre Pilat si evrei (ori cu unii dintre ei), pana ce guvernatorul roman s-a lasat convins (cu greu) sa-l rastigneasca pe Iisus?

11. Sa fi avut evreii (sau unii dintre ei) vreun interes in uciderea lui Iisus ori in condamnarea lui la moarte?

12. A fost dovedita vreo acuzatie impotriva lui Iisus, care sa justifice punctul de vedere al invataturii evreiesti uciderea lui Iisus?

13. Avea vreun interes Pilat sa-l rastigneasca pe Iisus si sa obtina vreo favoare din moartea lui?

14. A fost dovedita in fata lui Pilat vreo acuzatie impotriva lui Iisus din punctul de vedere al legii romane?

15. A vrut cu adevarat Pilat sa-l judece pe Iisus cu blandete si sa-l salveze?

Judecata de astazi a judecatorului israelian a incercat sa dea un raspuns convingator acestor intrebari.


Ce noapte a fost

Era ajunul sarbatorii de Paste. Pentru evreii antici, ca si pentru evreii zilelor noastre, e noaptea de Seder, adunati In jurul mesei, se mananca verdeturi uscate si pasca, ce reamintesc de cei 40 de ani de peregrinari prin Pustiul Sinaiului, dupa fuga din Egiptul faraonilor, se spune Agada (legenda religioasa a Pastelui) si se canta Hag Gadia, un imn al atotputerniciei divine.

Ce anume i-a determinat pe conducatorii evrei, din urma cu aproape 2000 de ani, sa renunte la sarbatoarea sacra si sa se Intalneasca In mare graba si In cel mai mare secret cu un evreu cu numele Iesu (Iisus)? Acesta fusese arestat de soldatii romani In urma tradarii lui Iuda.

Dar de ce la locul arestarii, In gradina Ghetsimani, au fost vazuti si Strajerii evrei ai Templului? De ce au colaborat acestia cu netrebnicii romani sa-l aresteze pe Iisus? Si Inca In seara sfanta a ajunului de Paste? Judecatorul Haim Cohn a cercetat jurisprudenta militara a Romei.

"Ceata soldatilor" romani, despre care relateaza Ioan ca a sosit la locul arestarii, avea probabil marimea unei centurii, scrie Cohn. Se stie ca armata romana era alcatuita din legiuni, fiecare legiune numara 12 cohorte (sau "detasamente") si fiecare cohorta 6 centurii.

Daca o centurie cuprindea o suta de soldati, o cohorta avea nu mai mult de 600 de soldati, iar o legiune circa 6000 de soldati. Tribunul, care era comandantul unei cohorte, nu putea sa fie comandantul celor "o mie", ci cel mult comandantul "celor sase sute." E greu de crezut ca o cohorta intreaga a fost trimisa sa aresteze un singur om.

Relatarea (din "Evanghelia dupa Ioan") a arestarii lui Iisus de catre tribunul roman (comandant al unei cohorte sau al unei fractiuni de cohorta), in vreme ce "Strajerii Templului" erau si ei prezenti, pare realista si majoritatea cercetatorilor o considera autentica.

Mai cu seama ca, dintre toti evanghelistii, Ioan este cel mai aprig in acuzatiile contra evreilor si in edulcorarea vinei romanilor.

Daca Ioan ar fi cunoscut o alta versiune, ca nu soldatii cohortei romane au fost in seara aceea sau ca legionarii romani n-ar fi actionat in urma unui ordin oficial, ar fi pregetat oare sa scrie acest lucru in Evanghelia sa?

Ioan disimuleaza cat se poate vina romanilor; insusi procuratorul roman Pilat, un militar dur si nemilos, care a masacrat mii de evrei nevinovati, e prezentat ca un judecator

drept si inimos care nu-i gaseste nici o vina acuzatului, dar capituleaza in cele din urma la presiunile evreilor ca sa aiba liniste.

Ar fi putut si Ioan sa spuna ceea ce spusesera evanghelistii care traisera inaintea sa, sa arunce vina arestarii lui Iisus numai asupra evreilor, sa invinuiasca "norodul" si pe "preotii cei mai de seama", dar, daca n-a facut acest lucru, ci a spus limpede ca un tribun roman cu cohorta sa l-a arestat pe Iisus, o asemenea relatare e aproape identica cu o depozitie data sub juramant.


De ce Iisus, dupa arestare, nu a fost intemnitat in inchisoarea romana?

Autorul respinge asertiunile unor cercetatori care considera ca prezenta "Strajerilor Templului" in actiunea de arestare a lui Iisus a fost ceruta de Pilat.

Ca si cum temutul satrap roman ar fi dorit sa se convinga de seriozitatea acuzatorilor evrei nu numai ca partasi la arestare, ci si in judecata lui Iisus.

O asemenea versiune este absurda: Iisus n-a fost adus si cercetat in casa Marelui Preot ca sa i se dovedeasca ceva lui Pilat. Si tot la fel de absurd e sa crezi ca un procurator roman, intr-o tara cucerita, ar fi cerut ajutorul localnicilor in arestarea unui razvratit.

Daca Pilat ar fi considerat ca evreii, sau cei care-l acuzau pe Iisus, nu sunt seriosi si nu se poate avea incredere in ei, pur si simplu n-ar fi dat ordin cohortei romane sa actioneze si nimeni n-ar fi indraznit sa i se adreseze cu vreun repros.

Evreii n-ar fi avut nevoie de ordinul lui Pilat pentru a-l aresta pe Iisus si apoi sa-l predea lui Pilat spre a fi judecat. Pilat a ordonat cohortei si tribunului sa-l aresteze pe Iisus, ceea ce demonstreaza ca avea un interes in arestarea lui Iisus si nu exista nici un motiv logic ca evreii sa fi avut vreo initiativa in aceasta directie, dezvaluie Cohn.

"Strajerii Templului" au participat la actiunea arestarii nu din ordinul lui Pilat sau al tribunului roman, ci din propria lor dorinta. Participarea Strajerilor evrei ai Templului determina, in mod logic, cursul evenimentelor: dupa arestarea lui Iisus de catre cohorta romana, el nu va fi intemnitat la inchisoarea romana in asteptarea judecatii, ci este dus in casa Marelui Preot.

Daca fusese emis un ordin de arestare a lui Iisus pentru a fi judecat de Pilat, de ce arestatul n-a fost dus la inchisoarea romana? In ce scop si cine a ordonat aducerea lui Iisus la casa Marelui Preot iudeu?

Prezenta soldatilor romani in Gradina Ghetsimani, acolo unde Iisus a fost arestat este mentionata de toti cei patru Evanghelisti, subliniaza autorul. Daca evreii ar fi vrut sa-l aresteze pe coreligionarul lor Iisus, ei nu ar fi avut nevoie sa apeleze la soldatii romani.

Autoritatile evreiesti, religioase sau laice, aveau dreptul, sub stapanirea romana, sa cerceteze, sa incarcereze, sa judece si sa condamne pe oricare evreu din Iudeea.

Iisus a fost dus, noaptea, la casa Marelui Preot al Templului. El era fara catuse, deci Iisus era inca un om liber. E greu de inteles pentru ce l-au dus soldatii romani pe Iisus la casa Marelui Preot.

Daca ordinul de arestare fusese emis de evrei, atunci de ce s-au amestecat romanii? In cazul in care procuratorul roman Pilat a fost acela care a semnat ordinul de arestare, atunci pentru ce Iisus a fost dus, noaptea, la casa Marelui Preot evreu?

Si ce oare l-a apucat pe Marele Preot sa convoace noaptea, de urgenta, intregul Sanhedrin in casa sa? Si cine era Iisus ca sa fie adus in fataSanhedrinului in acea noapte?

Din punctul de vedere al stapanirii romane, Iisus era un razvratit. El era numit "Regele evreilor" fara a avea consimtamantul Romei. Iisus le vorbea oamenilor despre o "imparatie a cerurilor" opusa imparatiei romane, el credea intr-un stapan nevazut, in vreme ce pe pamant traia un stapan atotputernic, Cezarul Romei.

Daca Iisus era pasibil de a fi condamnat la moarte, atunci n-ar fi fost dus la palatul Marelui Preot, pentru ca, potrivit halahei talmudice, asemenea procese trebuia judecate numai la lumina zilei.

Tribunalul religios evreiesc ar fi avut dreptul sa-l condamne la moarte pe Iisus numai daca el ar fi hulit numele Domnului in prezenta a doua persoane. Dar Iisus n-a hulit niciodata numele Domnului.


"Orice justitie, chiar cea mai buna, poate gresi"

Nu e verosimil ca rabinii si conducatorii evrei ai Ierusalimului sa se fi deplasat in ajun de sarbatoare pentru a aresta pe cineva, scrie Haim Cohn.

Nu este verosimil, de asemenea, ca cei 71 de membri ai Sanhedrinului sa-si fi luat osteneala ca, in noaptea ajunului de Paste, sa procedeze la investigatii, cand foarte usor puteau amana procesul pana dupa sarbatori.

Explicatia este deci alta: termenul de judecata fusese fixat de procurator si nu de Sanhedrin, iar scopul intrunirii acestuia a fost salvarea lui Iisus de prigonitorii sai romani.

Membrii Sanhedrinului nu s-ar fi hotarat la un asemenea pas daca ar fi fost vorba doar de un ins cu veleitati mesianice. Cazul era insa de o importanta politica generala.

Iisus fusese indragit, ba chiar iubit de masele evreiesti. Daca l-ar fi dat pe mana procuratorului Pilat, Sanhedrinul si-ar fi recunoscut, implicit, incapacitatea de a mentine ordinea, de a asigura respectarea legii si, totodata, ar fi starnit ura poporului impotriva institutiei sanhedrinice, a carei pozitie era si asa destul de subrezita.

Marele Preot, interesat de sporirea prestigiului sau, si-a propus sa obtina achitarea lui Iisus, cu conditia ca acesta sa promita ca, in viitor, se va abtine de la orice activitate politica. Deoarece n-a vrut sa-si asume intreaga raspundere, Marele Preot i-a convocat pe membrii Sanhedrinului.

Acestia, stiind ca legea ii obliga sa neglijeze pregatirile de sarbatoare si chiar sarbatorile de dragul salvarii unei vieti omenesti, au raspuns chemarii si au venit la palatul Marelui Preot, in ajun de sarbatoare, noaptea. Ce noapte a fost!

Un interviu cu Haim Cohn

Cu cativa ani in urma, am avut o lunga convorbire cu profesorul Haim Cohn. L-am intrebat daca nu trebuie oare considerat drept apologetica straduinta sa, si a evreilor in genere, de a dovedi ca Iisus a fost judecat si omorat de romani.

- "Mi s-a reprosat ca incerc sa-i apar pe evrei, a raspuns profesorul. Afirm cu tarie ca intentiile apologetice imi sunt complet straine. N-as gasi nimic reprobabil daca Sanhedrinul l-ar fi condamnat la moarte pe Iisus sau chiar daca l-ar fi condamnat din eroare. Orice justitie, chiar cea mai buna, poate gresi.

Adevarul este insa ca Sanhedrinul nu l-a condamnat pe Iisus la moarte, n-a comis nici o eroare juridica, ci a Intreprins totul pentru a-l apara pe Iisus. Totusi, urmasii evreilor de atunci au fost prigoniti de-a lungul veacurilor pentru o pretinsa eroare judiciara a Sanhedrinului.

L-am intrebat daca crede ca o carte ca cea pe care a scris-o poate pune capat unor idei preconcepute ce dainuie de doua milenii.

- "O singura carte nu este in stare de asa ceva, dar poate crea o opinie publica, iar aceasta, la randul ei, poate sa duca la schimbarea lucrurilor, mi-a raspuns Haim Cohn. Ultimul capitol al cartii trateaza problema credintei si a dogmei. Credinta nu se discuta cu mijloacele logicei.

Stabilind ca evreii sunt raspunzatori de moartea lui Iisus, dar ca aceasta raspundere cade numai asupra evreilor de atunci, care au participat la desfasurarea evenimentelor, nu insa asupra intregului popor evreu, Biserica Catolica a facut tot ce i-a stat in putinta. Concesiile suplimentare ar putea prejudicia insasi credinta crestina.

Mai mult nu se putea face, nu se putea declara ca nu sunt adevarate unele afirmatii in Evanghelii care, dupa credinta crestina, au fost scrise din inspiratie divina. La fel, nici unui evreu credincios nu-i poti spune ce unele parti din Biblie nu sunt adevarate."

Demersul juridic al cartii are o semnificatie grava, benefica pentru studiul istoriei religiilor.

Verdictul pe care l-a semnat judecatorul evreu in cartea "Arestarea, procesul si moartea lui Iisus" transcende istoria crestina sacra intr-o realitate virtuala, dar seductia se impotmoleste pentru ca sute de milioane de credinciosi crestini cunosc evenimentele asa cum ele au fost povestite de Matei, Marcu, Luca si Ioan.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.


1639 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by