Inainte de a deveni Papa, cardinalul german Joseph Ratzinger, faimos pentru intransigenta sa doctrinara, fusese poreclit "Der Panzerkardinal"
Clopotele Bisericilor Catolice din intreaga Europa au inceput sa bata marti seara, de indata ce s-a raspindit vestea ca pe hornul Capelei Sixtine de la Vatican a iesit fum alb, semn ca a fost ales un nou Papa.
Scenele de bucurie din Piata Sfintul Petru, unde multimea l-a aclamat minute in sir pe cardinalul Joseph Ratzinger, devenit Papa Benedict al XVI-lea, s-au repetat in multe zone ale lumii, dar in mod special in Germania sa natala.
Rapiditatea cu care a fost ales Papa, dupa un Conclav care a durat doar 24 de ore, a surprins pe multi observatori, care prevedeau o lupta dura intre conservatori si liberali.
Aparatorii catolicismului doctrinar, al caror exponent de frunte a fost in ultimii 24 de ani cardinalul german, au transat rapid disputa in favoarea lor, Biserica Catolica optind pentru continuitate prin alegerea ca Suveran Pontif a unui om care impartasea aceleasi valori cu Ioan Paul al II-lea, de care era foarte apropiat.
Cum lucrarile Conclavului sint secrete, iar cardinalii jura sa nu dezvaluie ce s-a discutat in Capela Sixtina, este greu de spus cum s-au desfasurat "ostilitatile", dar comentatorii apreciaza ca tabara reformatore a procedat conform traditiei, cedind in fata celui care avea inca din primele tururi de scrutin un sprijin mai puternic.
Cunoscut sub porecle precum "The Enforcer" ("Aparatorul legii") sau "Der Panzerkardinal" ("Cardinalul Blindat", porecla care facea, totodata, aluzie si la originea sa germana si la nefericita legatura cu tineretul hitlerist), Benedict al XVI-lea se anunta drept un Papa care nu va tolera abaterile de la doctrina, pe care le considera o capitulare
in fata "relativismului" lumii contemporane.
In ciuda reputatiei sale de conservator, noul Papa este descris ca un om foarte blind, cu un pronuntat simt al umorului si reputat pentru "rabdarea de a asculta" parerile celorlalti, dupa cum recunostea ieri un reprezentant al curentului liberal, cardinalul austriac Christoph Schoenborn.
"Accept"
In momentul celui de-al patrulea scrutin, cind asistentii care numarau voturile au ajuns la 77 de optiuni in favoarea lui Ratzinger (respectiv majoritatea de doua treimi necesara pentru a fi ales), toti cardinalii din Capela Sixtina s-au ridicat in picioare pentru a-l aplauda pe noul Papa, a declarat cardinalul Joachim Meisner, arhiepiscop de Köln.
Numaratoarea s-a reluat pina la citirea tuturor buletinelor, dupa care a urmat o noua runda de aplauze, a spus inaltul prelat, care a refuzat sa dezvaluie cite voturi a avut la final Ratzinger pentru a nu incalca interdictia impusa de Constitutia Apostolica.
Potrivit protocolului, imediat dupa alegerea Papei, decanului Colegiului Cardinalilor ii revine misiunea de a-l intreba pe cel desemnat daca accepta aceasta misiune. Cum decan era insusi Ratzinger, sarcina i-a fost incredintata adjunctului sau, cardinalul Angelo Sodano.
"Supunindu-ma Duhului Sfint si votului cardinalilor raspund: accept", a spus, in latina, Ratzinger, dupa care si-a ales ca nume de pontif Benedict al XVI-lea.
Hainele atirnau pe Papa
Imediat dupa aceasta, in timp ce buletinele de vot erau arse in soba din Capela Sixtina, noul Papa a fost condus in Camera Lacrimilor, unde cel caruia i s-a incredintat misiunea de a conduce Biserica Catolica se poate reculege sau poate da friu liber emotiilor inerente intr-un astfel de moment.
Aici, Ratzinger a imbracat straiele in care avea sa se arate lumii ca Papa si care, potrivit cardinalului Meisner, nu-i veneau tocmai bine.
Potrivit traditiei, croitorii Vaticanului, casa Gammarelli, pregatesc pentru Conclav trei rinduri de haine, de masura mare, medie sau mica.
Dupa cum a povestit Meisner, se vedea clar ca atit hainele, cit si incaltarile rosii ii sint prea mari. In plus, Ratzinger a uitat sa-si puna pe cap tichia papala, lucru care nu s-a bagat insa de seama, el avind parul alb.
Fasole si sampanie
Un croitor de la Gammarelli a sosit de indata la Vatican pentru a face ajustarile necesare, astfel ca seara, cind noul Papa a cinat cu cei care l-au ales la Casa Santa Marta, Benedict al XVI-lea arata impecabil.
Atmosfera de la masa a fost una de mare bucurie, "ca atunci cind niste copii stau impreuna cu tatal lor", a povestit cardinalul citat, semn ca liberalii au stiut sa-si accepte infringerea cu demnitate.
Cei 114 cardinali si noul Suveran Pontif au mincat o supa de fasole alba, friptura si salata, iar la desert calugaritele au adus inghetata si fructe.
Asa cum cere traditia, la sfirsitul dineului, convivii au ciocnit o cupa de sampanie in cinstea lui Benedict al XVI-lea.
Prima slujba
Mesa solemna care va marca oficial inceperea pontificatului lui Benedict al XVI-lea va avea loc duminica dimineata, in Piata Sfintul Petru, insa Ratzinger a oficiat deja, ieri, prima sa slujba in calitate de Papa in Capela Sixtina, schitind in cadrul predicii tinute in limba latina citeva dintre problemele pe care le va avea in vedere.
Noul Papa a tinut sa sublinieze ca isi va dedica intreaga energie "reconstruirii unitatii depline si vizibile a tuturor crestinilor" si va promova dialogul interreligios.
Apartamentul pontifical isi asteapta locatarul
Papa Benedict al XVI-lea a rupt miercuri sigiliul de la apartamentul pontifical care fusese pus pe 12 aprilie, la patru zile dupa funeraliile lui Ioan Paul al II-lea.
Gestul este pur formal, deoarece apartamentul pe care-l va ocupa noul Papa trebuie sa fie reamenajat. Sigiliul fusese pus de cardinalul - sambelan (camerlengo), Eduardo Martinez Somalo, in conformitate cu Constitutia Apostolica.
In asteptarea mutarii, Benedict al XVI-lea a luat ieri prinzul la Casa Santa Marta, cu cardinalii.
Viata marcata de razboi: un pusti in Hitlerjugend
La fel ca si Ioan Paul al II-lea, viata lui Benedict al XVI-lea a fost puternic marcata de experienta celui de-al doilea razboi mondial, numai ca germanul Ratzinger se afla de cealalta parte a baricadei fata de polonezul Wojtyla.
Joseph Ratzinger nu a facut niciodata un secret din aceasta etapa a vietii lui, povestind in autobiografia sa conditiile in care, la virsta de 14 ani, a fost inrolat in rindurile organizatiei tineretului nazist, Hitlerjugend.
Desi, initial, cei doi frati Ratzinger nu au participat la intrunirile Hitlerjugend, ei au fost nevoiti sa o faca din 1941, in momentul in care inscrierea in organizatie a devenit obligatorie. Ratzinger avea 14 ani si era elev la seminar, la fel ca si fratele sau.
Acest lucru era important pentru ca membrii organizatiei benficiau de reduceri ale taxelor de scolarizare, facilitate de care familia sa avea mare nevoie.
Conform propriilor relatari, tatal sau, Joseph, de profesie jandarm, era un antinazist convins. Motiv pentru care, dupa ce intrase in conflict cu autoritatile din pricina vederilor sale, a fost nevoit sa se mute cu familia in alta localitate.
Familia sa a simtit indeaproape oroarea ideologiei hitleriste, un var de-al sau, handicapat din nastere, cazind victima programului de eliminare a persoanelor cu infirmitati.
In 1943, tinarul Ratzinger este inrolat, la fel ca restul colegilor, intr-o unitate de aparare antiaeriana, unde servea ca ajutor, neavind nici un fel de pregatire. Era pus la munci grele, sub comanda unor militari pe care i-a descris drept "ideologi fanatici care ne tiranizau".
In noiembire 1944, este trimis sa se antreneze intr-o unitate de infanterie, dar incearca sa se sustraga pe cit posibil de la sarcinile militare.
Prizonier in miinile americanilor victoriosi
In primavara lui 1945, cind razboiul era pe sfirsite, Ratzinger decide sa dezerteze, o hotarire riscanta, in conditiile in care trupele SS aveau ordinul sa-i impuste pe tradatori. De fiecare data cind era oprit de nazisti, trecea prin clipe de groaza.
"Slava Cerului ca mai erau si oameni satui de razboi sau care nu voiau sa-si minjeasca miinile de singe", scrie Ratzinger intr-o carte de memorii publicata in 1977. In acele zile, el umbla cu bratul legat, un pretext suficient de bun pentru patrule de a-l trimite acasa sa se trateze, fara sa-i faca nimic.
Ratzinger ajunge acasa, iar dupa sosirea americanilor, care isi stabilesc cartierul general in locuinta parintilor sai, este identificat ca soldat german si facut prizonier.
Obligat sa-si puna uniforma, este dus, sub amenintarea armelor, cu miinile sus, pina in piata centrala, unde se adunau prizonierii. "Trei zile am marsaluit pe o sosea pustie", isi aminteste el.
Era o coloana tot mai mare de prizonieri, escortata de militari americani care ii fotografiau, in special pe cei foarte tineri, pentru a avea suveniruri cu armata invinsa.
Timp de mai multe saptamini, prizonierii au fost tinuti sub cerul liber, intr-un lagar improvizat. Pe 19 iunie a fost eliberat si a facut autostopul pina acasa, unde a ajuns cu camionul unui laptar.
Atmosfera in familie era destul de sumbra, pentru ca nimeni nu mai avea vesti despre fratele sau mai mare, Georg, din aprilie. Acesta s-a intors abia in iulie, viu si nevatamat.
"In lunile ce au urmat ne-am bucurat de libertatea regasita, pe care am invatat sa o pretuim si au fost cele mai fericite luni din viata mea", isi aminteste proaspatul Papa.
"Un adevarat lucrator umil in via Domnului"
Marturia unui prelat roman care l-a intilnit pe noul Papa acum 30 de ani
Papa Benedict al XVI-lea, pina acum doua zile cardinalul german Joseph Ratzinger, este cunoscut in lumea prelatilor catolici drept o persoana de o tinuta deosebita. Monseniorul Vladimir Peterca, din Iasi, l-a intilnit pe Papa Benedict al XVI-lea in 1975. "S-a intimplat cind eram elev, la Ierusalim.
A fost o conferinta la Sion, in Casa Germana, la care am luat si eu parte si la care a venit si noul Papa. Cu acest prilej am stat aproape de el. L-am simtit ca pe un om de o deosebita tinuta, discret, care vorbea putin, insa cuvintele lui ajungeau departe", ne-a spus monseniorul Peterca.
Acesta s-a referit si la faptul ca noul Suveran Pontif Benedict al XVI-lea a fost, in ultimii 20 de ani, seful Colegiului pentru Doctrina Credintei. "Este vorba despre un post sensibil, foarte important, pe care l-a indeplinit cu brio. Suveranul este un eminent teolog, un adevarat lucrator umil in via Domnului.
Prin scrierile sale s-a impus in mod deosebit", ne-a mai declarat monseniorul Peterca. (F.T.)
Benedict, un Papa al pacii
La scurt timp dupa ce a fost ales Papa, Joseph Ratzinger le-a spus cardinalilor ca, luindu-si numele de Benedict al XVI-lea, doreste sa aduca un omagiu predecesorului sau Benedict al XV-lea, cunoscut pentru eforturile depuse in favoarea reunirii unei lumi divizate de primul razboi mondial si pentru ajutorarea refugiatilor.
Noul Suveran Pontif a precizat ca numele pe care-l va purta ca pontif este o expresie a deciziei sale de a actiona pentru "reconcilierea intre popoare", mergind pe urmele Papei Ioan Paul al II-lea, mare sustinator al pacii si vehement critic al razboiului din Irak, a declarat cardinalul Berlinului, Georg Maximillian Sterzinsky, marti, la incheierea conclavului.
Un argument in acest sens este faptul istoric ca unul dintre predecesorii sai, Papa Benedict al XV-lea (1914-1922), si-a asumat dificila sarcina de a reuni Bisericile Catolice din tarile implicate in razboi in tabere inamice. Neutralitatea Papei a infuriat insa ambele parti.
Benedict al XV-lea a fost si autorul unui plan de pace in sapte puncte, care, desi a esuat, a fost inclus in Programul de pace in 14 puncte al presedintelui american Woodrow Wilson.
Pe de alta parte, alegerea facuta de Ratzinger poate fi considerata si un omagiu adus unui sfint din secolul al XVIII-lea cu acelasi nume, Benedict Joseph Labre, care este sarbatorit in lumea catolica pe 16 aprilie, data nasterii lui Ratzinger, care simbata a implinit 78 de ani. (Sabina Nicolae)
Primul neamt in 1.000 de ani
Cardinalul Ratzinger, in virsta de 78 de ani, a devenit marti cel de-al 265-lea Papa din istoria Bisericii Catolice. Este cel mai batrin cardinal care accede pe tronul Sfintului Petru in ultimii 275 de ani.
Benedict al XVI-lea este primul Papa german dupa aproape 1.000 de ani de la pontificatul lui Stefan al IX-lea (1057-1058).
De-a lungul timpului au mai existat sase Suverani Pontifi nascuti in Germania. Acestora li s-ar putea adauga, dupa unii istorici, si Papa Adrian al VI-lea (1522-1523), al carui tata era neamt, insa el era nascut la Utrecht, in Olanda, astfel ca includerea sa in sirul pontifilor germani este controversata.
Ovatii in Piata Sfintul Petru
Zecile de mii de oameni care inundau Piata Sfintul Petru si se revarsau pe strazile Romei au erupt in urale cind cardinalul Joseph Ratzinger a aparut de dupa faldurile rosii din balconul Bazilicii Sfintul Petru, infatisindu-se lumii, pentru prima oara, drept Papa Benedict al XVI-lea. "Benedetto!", "Viva il Papa!", striga multimea, fluturind deasupra capetelor nenumarate steaguri nationale.
"Te iubim!", striga alaturi de ceilalti, dar in limba engleza, americanul Hans Gonzalez, venit la Roma tocmai din San Francisco. Vuietul s-a domolit brusc, iar pelerinii au inceput sa ingenuncheze pe pavaj, cind Benedict al XVI-lea a rostit prima sa binecuvintare in calitate de Suveran Pontif. Apoi, multimea a izbucnit din nou in urale, cintece si imnuri.
"E un miracol absolut, sa fim aici si sa-l vedem pe noul Papa", a afirmat o alta credincioasa catolica, Maria Jos? Mora, 44 de ani, din Spania. Mai tinara americanca Teresa Madden, in virsta de 20 de ani, originara din Ohio, a tinut sa declare vizibil radioasa: "Ma simt de parca as avea un gol in stomac. Imi vine sa rid intruna". Dar nu toata lumea era bucuroasa.
Brazilianul Jos? Silvano, spre exemplu, spunea ca, in opinia lui, Ratzinger este un "ultraconservator".
Vestea ca s-a ales un Papa a fost data, in mod traditional, de fumul alb iesit pe micul horn al Capelei Sixtine. Dar cum evenimentul s-a produs putin inaintea orei locale 18.00, dupa doua alarme false la precedentele voturi, multimea era nesigura, iar oamenii se contraziceau in privinta culorii fumului.
O parte a publicului a ramas tacut, in timp ce alti credinciosi topaiau de bucurie, scandind "Habemus Papam!" ("Avem Papa!"). Valurile de aplauze au facut loc linistii si incertitudinii.
Pe masura ce minutele se scurgeau, multi dintre cei bucurosi incepeau sa creada ipoteza fumului negru, cu atit mai mult cu cit nu se auzeau clopotele despre care se spusese ca vor elimina confuziile.
Entuziasm general
"Cind se vede pe fondul peretilor pare alb, dar unde sint clopotele?", se intreba mexicanul Jos? Ignacio Rodriguez. O timida tentativa de dangat a existat la ora 18.00, dar ea s-a stins rapid - o data cu entuziasmul multimii. Era doar ora exacta. Doua minute mai tirziu, clopotele au prins din nou viata, de data aceasta oficial, batind cu putere minute in sir.
Oamenii au inceput sa tipe de bucurie, iar bucuria s-a raspindit. Pe strazile Romei, cuvintele "Habemus Papam!" erau omniprezente, iar lumea a incercat sa se indrepte catre Vatican, in speranta ca va avea posibilitatea sa-l vada macar o clipa pe noul Suveran Pontif. Unii preoti si seminaristi in "uniforma" au rupt-o la fuga, de-a dreptul.
Calugaritele si-au suflecat robele lungi si au luat-o si ele la goana spre Piata Sfintul Petru. Patronii de magazine au tras obloanele mai devreme, iar persoanele aflate la volan au incercat si ele sa ajunga cit mai repede in "zona fierbinte". Politia italiana s-a vazut neputincioasa in fata entuziasmului public.
Mii de oameni au ramas in zona pentru a comenta evenimentul pina spre ora 22.00, cind s-a golit piata.
Bataie pe ziare
Conducerea ziarului oficial al Vaticanului "L’Osservatore Romano" a fost nevoita sa suspende distribuirea numarului special dedicat alegerii Papei Benedict al XVI-lea, dupa ce vinzatorii au fost asaltati de multime si s-au creat incidente neplacute.
Numarul special, tiparit in 70.000 de exemplare, a fost pus in vinzare marti seara, la doar o ora dupa anuntarea numelui noului Suveran Pontif.
Bavaria se mindreste cu noul Papa
Sute de oameni din satul Marktl am Inn, din Bavaria, sudul Germaniei, locul de bastina al cardinalului Joseph Ratzinger, s-au adunat pentru a sarbatori alegerea acestuia in fruntea Bisericii Catolice, la scurt timp dupa aparitia fumului alb pe hornul Capelei Sixtine. Primarul satului, Hubert Gschwendter, a prevazut totul pentru organizarea ceremoniilor, "in cazul in care" Ratzinger era ales.
Marti seara, la putin timp de la numirea noului Papa, o masina a pompierilor a parcurs in goana ulitele satului cu circa 2.700 de suflete, pentru a invita populatia in piata centrala.
La sarbatoarea spontana s-au reunit sute de persoane, intre care multi tineri, desi afara ploua cu galeata. Multi fluturau steaguri in culorile Vaticanului, in timp ce clopotele bisericii bateau fara intrerupere.
La cafeneaua "Oberbrau", din fata casei cardinalului, toata lumea urmarea in direct la televizor imaginile din Piata Sfintul Petru. Unii plingeau, altii se fotografiau alaturi de o poza a cardinalului, afisata linga primarie.
In biserica unde a fost botezat Joseph Ratzinger a fost tinuta o mesa marti seara. Afara, s-au intonat citeva arii traditionale bavareze, iar petardele si "tunurile de mina", un soi de pistoale bavareze , nu au incetat sa se auda in semn de salut.
Lacrimi si sampanie . Studentii de la seminarul din Traunstein, unde a studiat Joseph Ratzinger, in anii ‘40, au sarit in sus de bucurie cind au aflat numele noului Papa. Tinerii aplaudau, iar directorul seminarului a izbucnit in lacrimi. "Sint coplesit. Nu pot sa cred ce s-a intimplat. Am luat masa cu el. Stiu ca va face o treaba buna", a spus reverendul Thomas Frauenlob. (Nadia Calin)
Gustul victoriei. Brutaria din Marktl a pus ieri in vinzare noi sortimente, si anume "Tortul Ratzinger", fiecare felie fiind ornata cu o cruce glazurata, si "Bascuta Papei Benedict", un fel de prajituri avind forma unei tichii de papa, pudrate generos cu zahar.
Feministele si homosexualii, socati de alegerea lui Ratzinger
Cardinalul Joseph Ratzinger, devenit marti Papa Benedict al XVI-lea, si-a exprimat, de-a lungul timpului, pozitii transante in legatura cu numeroase subiecte controversate, de la rolul femeii in Biserica si contraceptie pina la eutanasie si muzica rock, iar fermitatea cu care se pronunta pentru respectarea stricta a doctrinei in toate circumstantele i-a adus faima de intransigent, dar si critici.
Cu doar o zi inainte de alegerea sa ca Papa, Ratzinger condamna in predica rostita la inceperea Conclavului "dictatura relativismului" si i-a criticat pe cei care, in cadrul Bisericii, se lasa sedusi de "curentele la moda". "Cu cit o religie se asimileaza lumii, cu atit devine mai superflua", spunea Joseph Ratzinger, in octombrie 2004.
"Am trecut de la o cultura crestina la un laicism agresiv si uneori intolerant", declara Joseph Ratzinger in noiembrie 2004. "Laicismul incepe sa se transforme intr-o ideologie care se impune prin intermediul politicii si nu acorda spatiu public viziunii catolice si crestine, care astfel risca sa devina ceva pur privat", adauga viitorul Papa.
In 1997, Joseph Ratzinger afirma ca Biserica Catolica spune "NU pentru totdeauna" sacerdotiului femeilor, iar credinciosii care refuza aceasta doctrina sint excomunicati.
Din aceasta cauza, vestea alegerii sale ca Papa a stirnit consternare in rindurile militantelor feministe, desi o schimbare de asemenea amploare in privinta femeilor ar fi fost greu de crezut sa se produca prea curind, chiar si cu un papa "liberal".
Pe de alta parte, in 1991, Ratzinger denunta in termeni lipsiti de echivoc "complicitatea statelor care permit ca mijloace colosale sa fie consacrate" avortului si eutanasiei, "pentru a suprima persoane, in zorii vietii lor sau cind viata lor a devenit vulnerabila in urma unui incident ori a unei boli, ca si atunci cind viata lor este aproape de sfirsit".
In 1999, el declara ca provocarea avortului este "o perversiune a medicinii".
Referitor la homosexualitate, un document al Vaticanului, semnat de Joseph Ratzinger, denunta in iulie 2003 orice tentativa de a legaliza uniunile dintre persoanele de acelasi sex si mentioneaza "datoria morala" a oamenilor politici catolici de a li se opune prin toate mijloacele.
Documentul consemneaza ca "respectul fata de persoanele homosexuale nu poate conduce in nici un caz la aprobarea comportamentului homosexual sau la recunoasterea juridica a uniunilor dintre homosexuali".
Reactionind la alegerea lui Ratzinger ca Papa, un lider al Arcigay, principala asociatie a homosexualilor din Italia, a declarat ieri ca acesta este autorul "textelor celor mai ofensatoare si denigratoare la adresa homosexualilor".
Muzica pop, infierata drept "cult al banalitatii"
Desi pare ca si-a propus sa mentina aceeasi relatie buna cu tineretul ca si predecesorul sau, Ratzinger a rostit in trecut cuvinte dure la adresa muzicii moderne.
Astfel, el a criticat in 2001 muzica rock, considerind-o "expresia unor pasiuni elementare care, in marile intruniri muzicale, a asumat un caracter de cult sau, mai bine zis, de contra-cult care se opune cultului crestin".
In ceea ce priveste muzica pop, Josph Ratzinger apreciaza ca "este vorba de un fenomen de masa, de o muzica produsa cu metode si la o scara industriala, si care poate fi calificata drept cult al banalitatii".
Comentatorii asteapta cu interes sa vada pe ce pozitii politice se va situa noul Papa, mai ales ca Ioan Paul al II-lea a obisnuit lumea cu exprimarea unor pozitii transante in multe probleme ale epocii contemporane. Este cunoscut spre exemplu faptul ca, in 2003, a criticat, destul de voalat, decizia americana de a invada Irakul.
In anul 2004, Joseph Ratzinger isi intensifica interventiile pentru a-si exprima opozitia fata de intrarea Turciei in Uniunea Europeana, considerind aceasta aderare drept o "enorma greseala".
Europa, afirma el, este "un continent cultural si nu geografic", iar Turcia "a reprezentat intotdeauna un alt continent in cursul istoriei, in contrast permanent cu Europa". (Jacqueline Prager)
Presa europeana pune tunurile pe "cardinalul blindat", ajuns Papa
Presa europeana subliniaza aproape la unison conservatorismul noului Papa german, Benedict al XVI-lea, multi comentatori exprimindu-si temerea ca acesta va urma linia impusa de predecesorul sau, Papa Ioan Paul al II-lea, ostila reformelor dorite de multi catolici.
Presa din tarile din sudul Europei, majoritar catolice - Spania, Portugalia, Italia - si din Franta nu s-a sfiit deloc sa critice alegerea noului Papa german "care isi arata incapacitatea de a-si asuma riscuri si de a adopta inovatii" in sinul Bisericii Catolice, potrivit "Diario de Noticias", principalul ziar portughez.
In Italia, desi ziarul de extrema stinga "Il Manifesto" il denumeste "ciobanesc german", restul presei este mai putin severa si acorda citeva elogii noului Pontif. "La Stampa" vorbeste de un Papa "inteligent si teolog", subliniind "umorul si rigoarea" care-l caracterizeaza.
In Franta, presa vorbeste de "un conservator la Vatican" sau de "Benedict al XVI-lea, urmasul", in timp ce in Belgia, ziarul "Le Soir" afirma ca alegerea sa "este o deceptie pentru crestinii progresisti, stirneste neincredere in Lumea a treia si temeri in rindul altor religii".
Nici mass-media din Marea Britanie nu sint prea blinde cu noul Papa. "Daily Mirror" si "Daily Telegraph" pomenesc despre porecla sa "rottweilerul lui Dumnezeu", iar majoritatea publicatiilor amintesc de trecutul sau hitlerist, "The Sun" titrind mare pe prima pagina "Papa Ratzi".
In Germania, noul Papa a fost intimpinat cu elogii, presa fiind impartita intre mindrie nationala si deceptie. Voit polemic, "Tageszeitung" (de stinga) a mers pina la a publica prima pagina complet neagra si titlul "Joseph Ratzinger noul Papa - O, DOAMNE!".
In schimb, cotidianul de mare tiraj "Bild" titreaza populist, dar cu mult umor: "Unser Joseph Ratzinger ist Benedikt XVI: WIR SIND PAPST!", ("Joseph Ratzinger al nostru este Benedict al XVI-lea: SINTEM PAPA!").
Presa din Austria a primit cu circumspectie alegerea Papei Benedict al XVI-lea, subliniind ca, in noua sa calitate, va trebui sa dea dovada de mai multa suplete decit pe vremea cind era doar cardinal.
Cotidianul "Kurier" observa faptul ca "numirea sa rapida marcheaza alegerea continuitatii mai degraba decit modernizarea Bisericii".
In Grecia, tara ortodoxa in proportie de 98a, presa subliniaza ca alegerea a fost "primita cu scepticism de lumea ortodoxa".
La fel si in Rusia, unde, pentru "Izvestia", conclavul a ales "un papa de tranzitie". "Timpul unui Gorbaciov al Vaticanului nu a venit inca", subliniaza ziarul moscovit.
Presa din Elvetia s-a aratat deceptionata de alegerea noului Papa, ziarul "Le Temps" titrind pe prima pagina "Gardianul doctrinei", sustinind ca este vorba de "un semnal conservator". Cotidianul scrie ca, pentru detractorii sai, Joseph Ratzinger este "un PanzerKardinal care ingrijoreaza si divizeaza". (Nadia Calin)
Jacqueline Prager, Constantin Vlad
