La implinirea a 60 de ani de la sfarsitul celei de-a doua mari inclestari mondiale, mijesc acum zorile sperantei ca umbra pe alocuri inca persistenta a Ialtei deasupra Europei sa se risipeasca definitiv.
Cu sase decenii in urma, cand fascismul isi traia ultimele zile, popoarele continentului scaldat in sange credeau ca niciodata nu va mai fi posibila incalcarea brutala a vointei lor de a trai in libertate si de a se bucura de binefacerile democratiei.
Amarnica iluzie! In intalnirea lor de la palatul de vara din Crimeea al fostilor tari, liderii celor trei mari puteri ale coalitiei victorioase, Roosevelt, Churchill si Stalin, s-au targuit pentru a-si promova interesele, pe seama popoarelor din jumatatea estica a Europei, peste a caror viata avea sa se lase lunga noapte a ocupatiei sovietice si a tiraniei comuniste.
Pentru aceste popoare, totalitarismul brun avea sa fie schimbat, sub ochii indiferenti ai Occidentului, cu cel rosu. Marile nedreptati decurgand din nepasarea manifestata de puterile occidentale fata de tarile est si central-europene au fost recunoscute acum de presedintele Bush, care a infierat intelegerea de la Ialta ca fiind "una din cele mai mari greseli din istorie".
Aceste afirmatii nu si-au gasit, insa, ecoul cuvenit din partea Moscovei, care continua sa vorbeasca de "eliberarea" popoarelor rasaritene, desi asemenea clisee rostite cu limba de lemn apar astazi ca total golite de sens. Comunismul si fascismul sunt "gemenii" asasini ai secolului XX, cu zeci de milioane de victime, fie in numele luptei de clasa, fie in numele luptei de rasa.
Gulagul are acelasi chip cu Holocaustul, si atata vreme cat acest adevar nu va fi recunoscut, sechelele razboiului nu vor fi disparut pentru totdeauna.
Misiunea istoriei este tocmai de a spune sau a restabili adevarul si acesta este sensul propunerii adanc semnificative de recuperare a trecutului prin lansarea planului "unei noi Ialte", avansate la recenta reniune GUAM, de la Chisinau, de catre presedintele georgian, Mihail Saakasvili, in urma discutiilor cu presedintele roman, Traian Basescu, si cel ucrainean, Viktor Iuscenko.
Concret, planul vizeaza intrunirea, la distanta de 60 de ani, a unei noi conferinte de la Ialta, sub forma unei asociatii voluntare a noilor democratii europene, cu un intreit scop: consolidarea democratiei in aceste tari; extinderea sferei libertatii in intreaga regiune a Marii Negre (in conditiile in care in Moldova, ca si in Georgia, mai exista enclave ale totalitarismului); si largirea
frontierelor libertatii cu mult dincolo de aceasta regiune, acolo unde mai persista regimuri dictatoriale. Cu alte cuvinte, zona Marii Negre, care, prin cuvantul Ialta, evoca un trecut atat de sumbru, ar putea constitui un centru de iradiere a ideilor democratiei si libertatii. "E timpul sa ne intoarcem la Ialta.
De data aceasta nu ne vom angaja intr-o intelegere secreta prin care valorile noastre sa fie compromise, iar oamenii nevinovati sa fie adusi in sclavie... Vom face din Ialta un simbol al sperantei". Cuvintele lui Saakasvili pot fi socotite un veritabil moto al viitorului.
Prin glasul presedintelui ei, promotor din primul moment al ideii de transformare a Marii Negre intr-o zona a securitatii si libertatii, Romania si-a confirmat disponibilitatea de a sprijini propusa conferinta. Este vorba de doua idei care se completeaza logic, conturand o chemare inedita adresata din perimetrul Pontului Euxin comunitatii internationale.
"Cine controleaza trecutul controleaza viitorul", spunea George Orwell, definind una din formulele de baza ale totalitarismului. Cine restabileste adevarul despre trecut controleaza viitorul - ar putea fi formula ideala a unei Europe reconciliate cu una din perioadele cele mai intunecate ale istoriei ei si decisa sa deschida un capitol nou in aceasta istorie.
