Angajatii Radioteleviziunii BBC au intrat in greva, pentru a protesta fata de decizia conducerii de a reduce aproape 3.800 de locuri de munca in urmatorii trei ani si de a privatiza unele sectoare.
La cei 83 de ani de existenta si in pofida unei concurente extrem de dure, radioteleviziunea publica BBC ramane unul din principalii formatori de opinie din Marea Britanie.
Echivalentul unui adevarat mit mediatic, masinaria unde lucreaza 27.000 de oameni, folosita lunar de 98% din populatia britanica, a fost insa acuzata tot mai mult ca standardul programelor sale de interes public a scazut.
Desi ramane principalul furnizor national de stiri, BBC a fost gasit vinovat cel mai grav ca, in pofida obligatiei de a educa, a informa si a distra publicul, nu a reusit sa reziste tentatiei pietei, insistand prea mult pe distractie.
Or, pentru ca in Marea Britanie fiecare detinator de televizor plateste obligatoriu o impopulara taxa anuala BBC-ului, echivalentul a aproximativ 190 de euro, pe seama careia sunt finantate productiile si nu este difuzata publicitate, face ca greva anuntata ieri de cele trei sindicate care ii reprezinta pe jurnalistii si tehnicianii corporatiei, sa fie una din stirile cele mai putin dorite de
publicul britanic.
Protestul, de cate 24 de ore in trei zile diferite, vine ca raspuns la decizia conducerii de a reduce aproape 3.800 de locuri de munca in urmatorii trei ani si de a privatiza anumite sectoare.
Justificarea managerilor: mai bine sa o facem noi, dovedind politicienilor ca putem creste valoarea banilor, decat sa-i lasam pe ei sa taie ce vor. Nu avem nimic impotriva cresterii eficientei si productivitatii, le spun sindicatele, potrivit carora de abia astfel lucrurile vor merge mai rau.
Greva va lovi, mai ales, stirile si programele transmise direct, sindicatele amenintand cu oprirea efectiva a emisiei, dar evitand sa puna in pericol exclusivitati importante, precum finala cupei la fotbal sau turneul de tenis de la Wimbledon.
Strict tehnic, problemele sunt generate de intentia guvernului britanic de a inlocui, pana in 2012, actualul sistem analog de receptie a televiziunii cu unul digital si, multumita avansului extraordinar al tehnologiei, programele televizate nu numai ca pot fi deja receptionate prin internet la calculator, dar si pe telefoane mobile.
Dupa cum se intreba revista `The Economist`, daca devine tot mai greu sa definesti televiziunea, cum se va reusi atunci taxarea ei? Dar, intr-un alt plan, protestul de la BBC vine si pe un fond de instabilitate institutionala crescuta, in care se afla radioteleviziunea publica britanica, avand credibilitatea si deontologia puse grav in pericol de confruntarea cu guvernul Blair, pe care l-a
acuzat ca a manipulat informatiile secrete pentru a justifica razboiul din Irak.
Principalele personalitati de la conducerea corporatiei au demisionat atunci si un raport independent a scos guvernul basma curata anul trecut, acuzand de partinire BBC. Chiar daca securea razboiului a fost aparent ingropata, cu premierul Tony Blair reales, dar avand libertatea parlamentara de manevra mult diminuata, greva de acum pare si ea inscrisa in predictiile aceluiasi
`The Economist` de acum doi ani, cand criza era in toi: nici guvernul si nici BBC nu vor iesi nepatati din acest scandal, scria, nu fara cinism, revista.
