Peste 4 mii de morminte romanesti descoperite intr-un lagar imperial

de Cristina Olivia Moldovan     Cotidianul
Luni, 16 mai 2005, 0:00


Luna trecuta, autoritatile romane au descoperit in Ungaria cel mai mare cimitir cu soldati romani de pe un teritoriu strain. 4.300 de militari au fost rapusi de boala in cel mai mare lagar austro-ungar.

In cimitirul de linga oraselul maghiar Ostffyasszonyfa sint inmormintati zece mii de prizonieri de razboi, morti in lagarul construit in apropierea satului. Aproape jumatate dintre ei sint romani. In weekend-ul trecut, autoritatile maghiare au organizat comemorarea anuala a victimelor care au murit in acest lagar.

Absent din arhive

Pina luna trecuta, autoritatile romane nu stiau nimic despre existenta acestui cimitir. Pornind de la citeva indicii, doi reprezentanti ai Oficiului National pentru Cultul Eroilor (ONCE) s-au deplasat in localitatea maghiara pentru a se documenta cu privire la cimitirul cu soldati romani.

„Am avut surpriza sa gasim acolo cel mai mare cimitir romanesc pe teritoriu strain al prizonierilor de razboi morti in lagare.

Pina la sfirsitul acestei luni vrem sa cercetam arhivele, sa le identificam numele ca sa-i putem cinsti cum se cuvine", spune Ilie Schipor, seful Serviciului Comemorare Eroi din cadrul ONCE, unul dintre reprezentantii Oficiului care s-au deplasat cu acest scop in Ungaria.

Pe linga mormintele din Ostffyasszonyfa, in Ungaria sint inhumati alti 8.566 de soldati romani, cazuti in lupta sau morti in prizonierat. Conform datelor ONCE, cei mai multi eroi romani ingropati pe teritoriu strain se afla in Ucraina (25.663), Rusia (17.400) si Slovacia (15.077).
150 de mii de prizonieri in patru ani

Conform lucrarii „Istoria taberei de prizonieri de la Ostffyasszonyfa" semnata de Zsofia Csak, in perioada in care a functionat lagarul (1916-1918) au trecut prin el aproximativ 150.000 de prizonieri dintre care 55.000 erau rusi, 23.400 italieni si 42.000 romani.

Primii prizonieri sositi in Ostffyasszonyfa au fost rusi si italieni, ei contribuind si la constructia lagarului, inceputa in primavara anului 1915. La terminarea lucrarilor, lagarul avea 197 de baraci, cu dimensiunea medie de 31,5x10 metri, in multe dintre ele fiind uneori ingramadite 150-200 de persoane.

Pe linga baraci, au fost construite si cladiri cu o destinatie speciala: depozitul, camera masinilor, curatatoria, uscatoria, infirmeria, baia comuna, farmacia, cantina, sau foisorul de foc pentru subunitatea de pompieri. Paza era asigurata de un contingent format, in functie de efectivul de prizonieri, din 1.500-2.000 de militari.

Program de voie

Spre deosebire de al doilea razboi mondial, taberele din prima conflagratie mondiala aveau un regim mai suportabil.

Prizonierii care lucrau in atelierele de timplarie, lacatuserie, turnatorie, croitorie, cizmarie sau de impletit nuiele ale lagarului de prizonieri de la Ostffyasszonyfa se puteau misca liber pina la opt seara, dar nu aveau voie sa frecventeze locurile de distractie, cinematografele sau balurile din localitatile apropiate.

In plus, lagarul a cunoscut si o viata artistica, pe linga prizonierii ofiteri, care aveau un statut special (avind solda si nefiind dusi la lucru) si care isi omorau timpul liber scriind, pictind sau participind la cursuri organizate intre ei, lagarul de la Ostffyasszonyfa a avut si o trupa de teatru, una care cinta la balalaica si un cor, toate formate de prizonierii rusi.

Tifosul omora 12 prizonieri pe zi

Prizonierii aflati in regim de lucru furau foarte des (in special articole de care se ducea lipsa, ca textile, piele, sapun, pantofi s.a.), bunurile furate fiind apoi comercializate. Furturile nu au putut fi stopate de conducerea lagarului nici in urma unor masuri dure luate impotriva infractorilor.

Cel mai mare furt din istoria lagarului a fost inregistrat in 1917, cind un prizonier a spart noaptea depozitul si a furat piei de pantofi in valoare de 8.000 de coroane.

Din totalul prizonierilor, 10.000 au murit din cauza bolilor si a conditiilor dure de viata. Anul 1918 a adus o schimbare majora si in viata lagarului de la Ostffyasszonyfa. In urma negocierilor dintre Romania si Puterile Centrale si a Pacii de la Bucuresti, Ministerul Ungar al Agriculturii a decis eliberarea si transportarea acasa a prizonierilor romani. Lagarul s-a golit treptat.

Daca la inceputul lui iulie 1918 in lagar erau 7.190 de prizonieri, la 1 septembrie numarul lor se redusese la 209. Acesta a fost momentul in care Ministerul ungar al Apararii a decis desfiintarea taberei.
60 de ani fara cultul eroilor

Oficiul National pentru Cultul Eroilor s-a infiintat anul trecut, dupa ce, timp de aproape 60 de ani, traditia comemorarii eroilor a fost anulata. Institutia are printre atributii si descoperirea mormintelor sau a operelor comemorative de razboi. In 1919, a fost infiintata societatea „Mormintele Eroilor Cazuti in Razboi, sub ocrotirea Reginei Maria si prezidata de patriarh.

Pina in 1948, cind Asezamintul a fost desfiintat, a reusit sa amenajeze sute de cimitire si sa construiasca monumente si placi comemorative in majoritatea localitatilor tarii. In plus, au alcatuit o arhiva bogata cu informatii despre victimele de razboi, pastrata la muzeul militar.

Monede si carti postale proprii

Curiozitatea taberelor de prizonieri de pe teritoriul Ungariei din timpul primului razboi mondial este ca 12 dintre ele aveau moneda proprie. La fel si tabara de la Ostffyasszonyfa. Acestea puteau fi folosite exclusiv in taberele pentru care au fost emise.

De asemenea, existau si reguli proprii pentru corespondenta prizonierilor cu cei de acasa, legatura cu cei apropiati putindu-se tine doar prin posta. Din cauza cenzurii, insa, prizonierii puteau expedia doar carti postale sau scrisori cu plicul nelipit.


















349 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Vineri