De la 1 ianuarie 2007, SC AZBOCIM SRL Fieni ar trebui sa-si inchida portile. Azbestul care se foloseste in fabricarea placilor de azbociment este considerat cancerigen. In consecinta, normele UE cer inchiderea fabricii. 90 de oameni ar ramane pe drumuri. Daca, pana atunci, nimeni nu gaseste o solutie…

Acum cativa ani, orasul Fieni era considerat ca fiind unul dintre cele mai poluate: praful de var si de ciment iti intra in case, in haine si in suflet, ca o boala incurabila. Aparitia investitorilor si instalarea sistemelor de filtrare a pulberilor sedimentabile au facut aerul respirabil.

Fabrica de azbociment suporta insa consecintele folosirii unor materiale periculoase: perspectiva desfiintarii.

PE PRIMUL LOC, BANII. La Azbocim, sunt oameni care lucreaza de o viata. Multi dintre ei nici 17 ani nu aveau cand au patruns in hala in care se fabrica placile de azbociment. Fara prea multa pregatire, unii chiar necalificati, angajatii si-au facut semnul crucii si s-au apucat de munca.

Lipsa banilor si familiile pe care le aveau de intretinut au fost motivatii mult prea puternice pentru a nu mai sta pe ganduri atunci cand au hotarat sa munceasca intr-un mediu toxic. De acum insa, nimeni nu-i mai intreaba pe muncitori ce ar trebui sa faca. Normele UE spun clar si raspicat: fabrica nu mai poate functiona.

Produsul obtinut este poluant, iar activitatea din intreprindere trebuie sistata. Mai raman doar cainii slabanogi care latra a pustiu si a jale si care au invadat curtea fabricii. Si mormanele de carbune, amintind a industrie productiva...

"CRED CA ESTE UN ZVON!" Pentru cei aproape 90 de muncitori ai fabricii, vestea a cazut ca un trasnet. Desi au aflat acum doi ani, unii dintre muncitori nici acum nu prea cred ca o data cu integrarea europeana ar urma sa-si piarda locurile de munca. "Eu zic ca este un zvon", spune Simion Alexandru, unul dintre angajati.

Dupa 35 de ani de munca in fabrica, tare greu ii vine acum sa se gandeasca ca va fi nevoit sa-si caute altceva de lucru. "La 53 de ani ai mei, cine credeti voi ca ma mai angajeaza? Asta e tot ce stiu sa fac, iar daca va trebui sa plec din fabrica, unde sa ma duc? In Fieni, numa’ asta se face, oamenii traiesc din activitatea cu cimentul, cu placile.

Ca asta am invatat de mici! Copilul meu de-abia a terminat armata si degeaba vrea sa lucreze, ca nu are unde. Nevasta-mea e casnica, a lucrat si ea la o fabrica, ce nu mai este. Singurul care mai aduce ceva bani in casa sunt eu. Va dati seama ce inseamna desfiintarea fabricii pentru noi!", isi varsa omul naduful, ingrijorat. De aceeasi parere este si Cristian Manoiu.

Lucreaza in fabrica de azbociment de mai bine de 20 de ani. Ba, mai mult, nici zgomotul infernal pe care utilajele il fac la prelucrarea azbestului nu il mai deranjeaza. S-a obisnuit. Si spune el, "greu ne va fi cand ne vom trezi cu totii pe drumuri!". Nu se plange nici de umezeala din hala, nici de cele sase milioane pe care le ia, dupa opt ore de munca in praf si frig.

"Pentru familia mea ar fi un dezastru, dar poate nu vom fi aruncati in strada", spune barbatul de 35 de ani cu vocea rugatoare.

"DISCUTIE A SURZILOR!" "Cred ca e o nedreptate desfiintarea fabricii", afirma cu convingere directorul Marian Badea. "Fata de Polonia, care a avut o perioada lunga de timp pentru a putea trece treptat-treptat la lucrul cu alte produse, la noi, trecerea mi se pare brusca, nu ni se dau despagubiri materiale, trebuie sa trecem la alte tehnologii prin forte proprii.

Ni s-a dat verdictul, nu si solutia!" Desi destinul fabricii e hotarat de mai bine de 2 ani, directorul fabricii recunoaste ca nu a facut nimic pentru a schimba lucrurile. Priveste in pamant, neputincios. Ca si angajatii sai, Marian Badea a muncit de cand se stie in industria cimentului si a azbocimentului.

Intalnirile numeroase pe care le-a avut cu patronatul nu au facut decat sa-i intareasca convingerea ca, de foarte mult timp, poarta o "discutie a surzilor". Singura solutie pe care o poate intrezari este reprofilarea spre tigla metalica, tabla cutata sau elemente prefabricate din beton. "Toate acestea necesita o retehnologizare de miliarde.

Asta e adevarata problema, nu faptul ca oamenii trebuie sa se adapteze. O luna de calificare la locul de munca ar fi suficienta pentru ca angajatii sa invete cum functioneaza noua tehnologie", sustine directorul intreprinderii.

FRIG SI UMEZEALA. Conform standardelor europene, azbestul va fi inlocuit cu fibre ceramice, care, spre deosebire de azbest, nu sunt nocive. Odata inhalate, dupa o perioada destul de mica de timp, acestea se elimina, spre deosebire de azbest, care ramane pentru totdeauna in organism. Seful fabricii considera insa ca "aceasta inlocuire este o greseala".

Ceea ce se va obtine va fi similar ca proprietati cu ce realizam acum, numai ca va fi foarte scump. Pretul se dubleaza, iar cei care achizitioneaza produsul, de obicei, sunt categoriile defavorizate. Placile din azbest sunt durabile. Insa materialul, azbestul alb (crisotilul), este nociv, desi dintre cele cinci categorii de azbest cate exista, el este cel mai putin periculos.

In Romania se foloseste numai azbestul alb", completeaza directorul fabricii. Cristian Manoiu spune ca, de cand lucreaza in aceasta fabrica, nu a auzit de cazuri de imbolnavire. In fiecare an, tuturor angajatilor li se face o serie de teste la plamani, radiografii la inima, li se ia tensiunea.

"La noi nu este atat de periculos, pentru ca muncitorii nu au contact direct cu azbestul", spune Marian Badea. "S-a investit aproape un miliard de lei pentru a capta fibrele de azbest din mediul de lucru, procedeul de defibrare fiind acum umed." Angajatii se plang insa de umezeala si curentul permanent in care lucreaza si frigul din timpul iernii.

"Cu totii avem reumatism, ne dor toate oasele, iar pensionarii nu prea apuca sa isi traiasca pensia, ca se prapadesc", spune cu mahnire Alexandru Simion, muncitor la fabrica.

Pentru ca noile norme o impun, conducerea intreprinderii a realizat o lista de instructiuni de utilizare a placilor de azbociment, prin care anunta afectiunile la care angajatii, dar si cumparatorii se pot expune, precum si modalitatile prin care pot preveni riscul de imbolnavire.

Privirea resemnata a directorului fabricii pare sa spuna "Vom trai si vom vedea!". Hanoracul pe care il poarta, avand pe el inscriptionat "Carpacement Group", pare sa fie singurul lucru care ii va ramane din toata aceasta afacere.

Speranta este doar in ochii rosii, de la atata curent, ai muncitorilor, celor care acum le tremura sufletul la gandul ca in curand ar putea sa fie muritori de foame..., dar membri ai Uniunii Europene.

BOALA LUNGA, MOARTE SIGURA. Fabrica de azbociment functioneaza din 1971. Din 1999 a fost preluata de grupul german Heidelberg Cement. Daca la infiintare, intreprinderea avea 280 de angajati, in 1991 a ajuns sa aiba 163 de muncitori, pentru ca in momentul privatizarii sa numere 115. Hala, care altadata fremata de agitatia muncitorilor, rasuna acum a gol.

La pranz, doar 5, 6 muncitori suportau zgomotul si umiditatea incaperii intunecoase. Banii putini si teama ca pe viitor vor ramane fara loc de munca au determinat aproape 30 de oameni dintre cei ramasi sa plece la lucru in strainatate.

Directorul fabricii spune ca, prin campaniile pe care le-au facut Ministerul Muncii si Protectiei Sociale si Ministerul Mediului impotriva folosirii azbestului, profitul a inceput sa scada considerabil, la fel ca si capacitatea de productie, la numai 40%.

Marian Badea (foto) explica scaderea profitului: "Unul dintre motive este concurenta neloiala a fabricantilor din Ucraina, care au acaparat mai bine de jumatate din piata.

Pretul placilor pe care le fabrica este foarte ieftin, pentru ca cimentul si toate celelalte elemente din componenta placilor sunt achizitionate la un pret foarte scazut si din 20 milioane de metri patrati am ajuns sa vindem doar opt. Un alt motiv este pretul cimentului, care la noi a crescut extrem de mult.

Daca in Germania, de exemplu, tona de ciment este de 55 de euro, in Romania este de 86 de euro."

CANCER. Azbestul este o roca naturala. Se foloseste in constructii (pentru izolarea termica si electrica a cladirilor), minerit, la fabricarea navelor maritime sau a echipamentelor de protectie, in special pentru ca rezista la incendiu.

Fibra de azbest era considerata foarte importanta si foarte greu de inlocuit, desi azbestul determina inflamarea plamanilor, care favorizeaza aparitia cancerului.

Un studiu efectuat pe un grup de muncitori navali a aratat ca asemenea formatiuni tumorale au aparut si dupa 15-20 de ani de la incetarea expunerii, ceea ce inseamna ca, desi azbestul are o perioada de actiune patologica destul de lunga, efectele sale cancerigene sunt sigure (90% din subiectii care lucrau pe santierul naval respectiv prezentau semne clinice de azbestoza).