TVR 1 difuzeaza in aceasta seara, de la 20.15, un documentar despre efectele decretului prin care Ceausescu a interzis avorturile

Ceausescu a avut un vis hitlerist: sa creeze o generatie pur comunista, "Omul nou" nascut la comanda printr-un decret din 1966 care interzicea avorturile. Despre dezastrul demografic si psihologic provocat de cele aproape doua milioane de "decretei" vorbesc mame, copii, medici si moase in documentarul "Nascuti la comanda. Decreteii", difuzat de TVR 1, in aceasta seara, la ora 20.15.

Regizorul Florin Iepan a reconstituit povestea copiilor comandati de Ceausescu cu marturii si imagini din arhiva nationala de film. A rezultat un document infiorator, despre femei mutilate pe viata sau ucise de avorturile clandestine, despre copii "defecti", refuzati de sistem si exterminati asemenea puilor de gaina necorespunzatori din incubatoare.

Romania era, in anul 1966, printre tarile agrare cel mai putin dezvoltate din Europa, cu 30 de nou-nascuti la mia de locuitori si cu traditie in interzicerea avorturilor.

Romania a interzis avorturile in 1948

Istoricul Adrian Cioroianu a spus ca tara noastra nu era un caz singular. Dimpotriva, toate statele comuniste au avut o politica pro-natalista agresiva dupa cel de-al doilea razboi mondial, pentru ca in ideologia comunista mai multi oameni inseamna o economie mai puternica.

Guvernul roman a interzis intreruperile de sarcina in 1948, pentru a le legaliza in 1957, dupa modelul sovietic, din cauza efectelor asupra sanatatii femeilor. Statisticile aratasera ca afectiunile cauzate de intreruperi ilegale de sarcina sau de conditiile inadecvate pentru femeile insarcinate duceau la deteriorarea starii de sanatate a romancelor.

1959-1965: patru din cinci femei avortau

In 1957 a existat si o taxa pe avort de 30 de lei (aproximativ doi dolari), din care jumatate revenea medicului, potrivit studiului "Voci ale femeilor din Romania", realizat de psihologii Adriana Baban si Henry David si publicat in 1996. Acelasi studiu spune ca in perioada 1959-1965 s-a dublat numarul de avorturi, de la aproximativ 500.000 la peste un milion; 80a din sarcini erau intrerupte.

Cu alte cuvinte, din cinci femei insarcinate, una singura nastea, iar celelalte faceau avort.

Ceausescu: un NU hotarit avorturilor

Ceausescu a pus in discutie problema interzicerii avorturilor la doar un an dupa ce a ajuns la conducerea PCR.

"Ideea lui mai veche era aceea ca o crestere demografica atrage dupa sine si cresterea puterii unui stat", a spus istoricul Cioroianu. Unii nostalgici afirma ca se inspirase din Gogol, dar istoricul crede ca acesta ar fi un compliment nemeritat pentru Ceausescu.

"El isi dorea un stat numeros, din acest punct de vedere putem spune ca mai mult il mostenea pe Hitler, decit pe Gogol", a adaugat acesta.

Decretul 770.

Pe 1 octombrie 1966, Ceausescu a dat decretul 770, prin care interzicea tuturor femeilor sa intrerupa sarcinile, cu citeva exceptii: daca sarcina punea in pericol viata femeii, daca unul dintre parinti suferea de o boala transmisibila ereditar sau daca mama prezenta invaliditati grave, daca femeia avea peste 45 de ani sau nascuse deja patru copii si daca sarcina era urmarea unui viol sau incest.

In plus, femeile care munceau erau supuse regulat unor controale ginecologice, iar medicii din intreprindere ajungeau sa faca si 60 de examinari intr-o zi, pentru ca salariul lor era conditionat de "indeplinirea cotei stabilite de stat", potrivit studiului psihologului Baban.

Ceausescu a interzis si educatia sexuala, iar cartile despre reproducerea umana erau clasificate drept secrete de stat si folosite doar ca manuale medicale.

"Instrument de modernizare"

"Decretul a insemnat stoparea unei practici curente pentru mare parte din femei", a spus sociologul Alfred Bulai. "Avortul, o data cu comunistii, a fost vazut ca un instrument de modernizare, nu mai mergeai la baba din sat, ci la domnul doctor. Femeile care aveau asemenea deprinderi s-au suparat pentru ca nu existau practici alternative dezvoltate", a adaugat el.

A existat insa teroarea ca orice act sexual poate duce la o sarcina nedorita, rusinea controalelor ginecologice publice si pericolul mortii asumat de orice femeie care isi provoca ilegal un avort.

Contraceptive existau, desi oficial nu se mai importau. Acces la ele aveau doar nevestele membrilor de partid, sportivele, nevestele sportivilor si stewardesele, potrivit Danielei Draghici, consilierul pentru Europa al organizatiei americane pentru sanatatea reproducerii, Ipas.

Un calus in gura in loc de anestezie

Femeile erau terorizate in fiecare luna, daca intirzia menstruatia doar o singura zi, si incercau orice pentru a nu fi nevoite sa ajunga la unica solutie cunoscuta, chiuretajul. "Bai fierbinti, asta era prima masura. Cele care aveau apa calda stateau in apa fierbinte", a povestit Draghici.

"Apoi le apuca sa mute mobila prin casa, sa ridice ceva greu. Faceau munca de barbat in speranta ca se vor chinui atit de tare incit vor scapa", a spus Daniela Draghici. Nu existau remedii medicale, totul era folclor, "susoteala peste fringhia de intins rufe", a adaugat ea.

Draghici a povestit ca a facut si avorturi ilegale, ca mai toate femeile - primul, pe o masa de bucatarie, "la o baba care nu era nici macar moasa", cu un calus in gura in loc de anestezie. "Am plecat de acolo convinsa ca nu voi mai face niciodata sex", a povestit Draghici. Totusi, dupa citeva zile, a fost la un control clandestin si a aflat ca era in continuare insarcinata.

"Am avut noroc, de data asta am ajuns la un doctor adevarat care a terminat treaba pe alta masa de bucatarie", a adaugat ea.

Avorturile clandestine au ucis zece mii de femei

Potrivit datelor preluate de la Centrul de Statistica si Documentare Medicala, Draghici spune ca 9.452 de femei au murit intre anii 1966 si 1989 din cauza avorturilor autoprovocate sau facute clandestin de pseudomedici. Dar decretul si-a atins scopul, cel putin la inceput. In 1967, numarul de nasteri s-a dublat aproape, de la 14,3 la mia de locuitori, in 1966, la 27,4.

Efectul sociologic al decretului 770 s-a diminuat treptat, iar in 1983 s-a ajuns la aceeasi cifra a natalitatii ca in 1966, potrivit studiului psihologului Baban.

In acelasi timp, numarul de decese materne din cauza avorturilor

a crescut de la 64, in 1966, la 192 in 1968.

Decretul a dus la slabirea invatamintului

Efectele dublarii numarului de nasteri nu au fost percepute imediat, ci in momentul in care generatiile "decreteilor" au intrat in sistem si s-a constatat ca nu sint suficiente scoli, licee, facultati sau locuri de munca. "Statul comunist nu a luat in calcul efectele dramatice, dublarea asta a insemnat o dublare a numarului de elevi", a spus Alfred Bulai.

Pentru ca numarul de scoli sau de profesori nu s-a putut dubla, elevii invatau in schimburi, pina la patru pe zi, orele se micsorasera si profesorii, mai ales cei din mediul rural, erau din ce in ce mai slab pregatiti. "Asa a inceput deprecierea sistemului de invatamint, care se simte zece ani mai tirziu", a adaugat el.

Mai multe decrete

Politica pro-natalista a lui Ceausescu a oscilat in functie de reactia externa. Decretul 770 a fost modificat inainte de prima conferinta despre populatie din lume, organizata in Romania, in anul 1974. In 1972 a aparut decretul 53, care legaliza avorturile pentru toate femeile de peste 40 de ani.

Virsta a fost ridicata la 42 de ani inaintea urmatoarei conferinte despre populatie din 1984, iar in 1985 a venit dec retul 411, care ridica virsta pentru avorturi legale la 45 de ani si la cinci numarul de copii aflati in ingrijire pentru a cere legal un avort.

Metoda "calendarului", ineficienta dupa 45 de ani

"Era diabolic. Femeile pot ramine gravide si in perioada de premenopauza", a spus Draghici. Cam dupa 45 de ani femeile nu mai au menstruatie regulata, si nu mai puteau folosi "calendarul", una dintre putinele metode de prevenire a sarcinii la care aveau acces romancele, a explicat Draghici.

Metoda calendarului consta in evitarea contactului sexual in perioada ovulatiei, cind femeia poate ramine insarcinata. Potrivit studiului, in 1979, calendarul si coitul intrerupt (intreruperea contactului sexual inainte de ejaculare) erau cele mai folosite metode pentru evitarea sarcinilor.

Contraceptive aduse ilegal din Ungaria

"Rezidentii din zona granitei de nord-vest cu Ungaria aveau acces la o mai mare varietate de contraceptive, introduse clandestin din tara vecina. Exista, de asemenea, posibilitatea de a gasi sterilete autohtone produse ilegal, pilule si spermicide preparate din unt de cacao si chinina, de obicei pe piata neagra, dar preturile erau prohibitive pentru majoritatea femeilor", se arata in studiu.

Efectele negative

Numarul de nasteri nu a crescut insa proportional cu restrictiile. In 1989, rata nasterilor ajunsese la 16 la mia de locuitori, insa rata mortalitatii a crescut pina la 170 de decese materne inregistrate la suta de mii de nasteri, adica de zece ori mai mult decit cea mai mare rata inregistrata vreodata in Europa, potrivit studiului.

De asemenea, statistici neoficiale citate de Baban apreciaza ca "un milion dintre cele 5,2 milioane de femei de virsta reproductiva din Romania ar putea fi acum (1992) sterile, cifra de doua ori mai mare decit cea asteptata pentru un asemenea numar de populatie".

Dintre copiii nedoriti, 29 la mie mureau inainte sa fie inregistrati, alte citeva mii ajungeau in centre de plasament si multi sufereau de afectiuni neurologice si psihologice, potrivit aceluiasi studiu.

Un milion de avorturi in 1990

Primul guvern de dupa caderea regimului comunist a anulat decretul 770 in chiar prima zi a mandatului, 26 decembrie 1989, dar liberalizarea intreruperilor de sarcina a declansat o catastrofa demografica: un milion de avorturi inregistrate in 1990 si o scadere a populatiei, ca rezultat, care se resimte in continuare.

"Cei care intra pe piata fortei de munca vor fi mult timp mai putini decit cei care ies, se pensioneaza", a spus Bulai. "Efectul pervers este acela ca ele nu au imediat consecinte. E ca un organism viu care lupta pina la un moment in care incep sa apara simptome: cu cit tine mai mult o decizie care nu este corectata, cu atit efectele devin dramatice", a adaugat el.

Amenda pe burlacie

In 1985 a fost interzisa si vinzarea de anticonceptionale in farmacii. Tot prin decrete s-a stabilit ca toti tinerii peste 25 de ani sa fie penalizati cu 10 la suta din salariu daca nu erau casatoriti, iar cuplurile erau amendate daca nu aveau cel putin un copil dupa doi ani de la casatorie.

Medicii care faceau cele citeva avorturi permise legal femeilor cu afectiuni grave nu aveau voie sa implanteze ulterior sterilete, desi acele femei nu puteau duce o sarcina.

Decretul nr. 770 din 01/10/1966

Art. 1.

Intreruperea cursului sarcinii este interzisa.

Art. 2.

In mod cu totul exceptional, intreruperea cursului sarcinii va fi autorizata potrivit prevederilor art. 5, in cazurile in care:

a) sarcina pune viata femeii intr-o stare de pericol care nu poate fi inlaturat printr-un alt mijloc;

b) unul dintre parinti sufera de o boala grava, care se transmite ereditar sau care determina malformatiuni congenitale grave;

c) femeia insarcinata prezinta invaliditati grave fizice, psihice sau senzoriale;

d) femeia este in virsta de peste 45 de ani;

e) femeia a nascut patru copii si ii are in ingrijire;

f) sarcina este urmarea unui viol sau a unui incest.

Art. 3.

Intreruperea in cazurile prevazute la art. 2 se poate efectua in primele trei luni ale sarcinii. In caz exceptional, cind se constata o stare patologica grava care pune in pericol viata femeii, intreruperea cursului sarcinii se poate face pina la sase luni.

Premiera mondiala a avut loc la Amsterdam

Premiera romaneasca a documentarului "Nascuti la comanda. Decreteii", difuzat astazi de TVR 1, a avut loc la sfirsitul lunii aprilie, la Institutul Francez din Bucuresti. Premiera mondiala a fost in Olanda, in noiembrie 2004, la festivalul de documentare IDFA - Amsterdam.

Filmul a fost sau va fi difuzat de televiziuni din Franta, Germania, Elvetia, Belgia, Polonia, Luxemburg, Olanda, SUA, Canada, Finlanda sau Coreea de Sud.

Filmul lui este o coproductie la care au participat Televiziunea Romana, Arte/ZDF, WDR (Germania), TV Ontario (Canada) s.a. Regizorul peliculei, Florin Iepan, are 36 de ani, a absolvit Facultatea de Film si Televiziune in 1995 si a facut peste 40 de filme documentare si productii TV.

Unul dintre personajele documentarului este Laurentiu Stefanescu, care s-a nascut in 1966, anul in care dictatorul interzicea avorturile prin decretul 770. A devenit parasutist, iar in 1989 a facut parte din plutonul de executie al sotilor Ceausescu.

"Cind Ceausescu a semnat decretul (...) si-a semnat condamnarea la moarte, pentru ca atunci eu m-am nascut", spune Stefanescu in documentarul regizat de Florin Iepan si produs de Razvan Georgescu, roman stabilit in Germania.

Dezbatere organizata de TVR

Stefanescu va participa in aceasta seara la o dezbatere despre decretul de interzicere a avorturilor, alaturi de ministrul culturii, Mona Musca, si de muncitoarele din Postavaria Romana, care pina in 1989 erau supuse controalelor ginecologice lunare, a anuntat TVR. Dezbaterea, gazduita de Fabrica Postavaria Romana din Bucuresti, va fi precedata de proiectia filmului lui Iepan (de la ora 20.15).

Cei care apar in film si personalitati din lumea politica si societatea civila vor participa, de asemenea, la discutia prezentata intr-o editie speciala a emisiunii "Vorbe despre fapte", a lui Marian Voicu.

Cititi in numarul de miine alte marturii cutremuratoare despre efectele decretului de interzicere a avorturilor.