EVZ incheie astazi serialul despre efectele nefaste ale decretului ceausist de interzicere a avorturilor: o lege ale carei urmari le simtim si azi

Personajul principal al filmului "Nascuti la comanda. Decreteii" este Ceausescu, dar documentarul arata cu degetul intreaga societate, care, mai mult sau mai putin constient, a participat la experimentul social al dictatorului.

Astfel si-a prezentat documentarul regizorul Florin Iepan, marti-seara, la Postavaria Romana, in timp ce angajatii fabricii si invitatii la dezbaterea televizata urmareau filmul.

Intr-una dintre halele fabricii, printre mosoare de ata si cutii din metal, Iepan si-a soptit povestea in timp ce asculta filmul: "Asta e secventa cu milionul 20, o stiu dupa sunet"; si publicul: "I-auzi cum tac.A inceput sa-i prinda".

(Sandra Scarlat)

Documentarul "Nascuti la comanda. Decreteii", difuzat marti-seara de TVR1, a generat dezbateri aprinse si amintiri incrincenate. Televiziunea publica a organizat, dupa difuzarea documentarului, o dezbatere la care ministrul culturii, Mona Musca, a plins.

Puteau fi lacrimile oricareia dintre sutele de mii de femei care au trait ani intregi cu teroarea in suflet, intr-o societate care le obliga sa "furnizeze" singe tinar patriei si le interzicea sa foloseasca metode contraceptive si sa beneficieze de o ingrijire adecvata in spitale.

Decretul 770/1966, prin care Ceausescu a interzis avorturile, a dus la moartea a 10.000 de femei, la deteriorarea starii generale de sanatate a natiunii, la caderea sistemului de invatamint, care nu mai facea fata numarului prea mare de copii din scoli.

Documentarul s-a nascut pentru si in timpul unui program de specializare organizat de canalul de televiziune Discovery Germania, in anul 2000. Florin Iepan avea nevoie de un proiect extraordinar ca sa se "bata" cu toate tarile est-europene pentru singurul loc rezervat acestei parti a continentului la programul Discovery.

"Un actor bun, cunoscut la ei: Ceausescu"

Iepan si-a ales subiectul decreteilor dintr-o lista de 30, "de la Dracula la evenimentele politice care se intimplau atunci", pentru ca avea nevoie de "cel mai tare subiect romanesc care nu s-a spus niciodata". In plus, documentarul ar fi avut "un actor bun, cunoscut la ei: Ceausescu", a explicat Iepan.

El si-a vindut subiectul comparind experimentul social al lui Ceausescu cu cel similar al lui Hitler, "Ubermensch", "Omul superior". "Redactorii de la televiziunile importante il aparau pe Hitler. Au fost socati de asociere", a descris Iepan reactia participantilor la programul de training.

Cel mai important ajutor a venit in acel moment din partea unui producator roman, care a fugit in Germania dupa Revolutie, Razvan Georgescu, si care a garantat pentru Iepan si subiectul sau. "E ca in Mafie, daca unul zice Iepan e cu mine, nu te mai intreaba nimeni nimic", a povestit Iepan.

"Ne-am trezit inecati in povesti"

Iepan si Georgescu au prezentat proiectul realizatoarei TVR Lucia Hossu Longin, care le-a dat acces la arhiva televiziunii nationale. "In momentul in care am deschis usile, a fost ca in comediile alea in care apa e pina la tavan si cite un fraier deschide usa fara sa stie ce e dincolo. Subiectul a explodat realmente", a povestit Iepan.

"Ne-am trezit inecati in povesti, una mai geniala decit alta", a adaugat el. Personajele si informatiile au fost chiar prea multe, astfel ca, la sfirsitul anului 2002, cei doi producatori aveau material cit pentru 12 episoade de film documentar si un proiect de respectat pentru o pelicula de 70 de minute.

Copilul de otel

"Din 2002 pina in 2004 nu faceam altceva decit, cu lacrimi in ochi, sa aruncam la cos diverse chestii geniale", a spus Iepan.

Unul dintre subiectele taiate la montaj a fost povestea "copilului de otel", un film al TVR care s-ar fi vrut a fi un documentar de observatie, ce prezinta viata unui copil de inginer, urmarita de la nastere pina la 20 de ani.

"Creste combinatul de la Galati, creste si un copil, si copilul acela e de otel", a explicat Iepan ideea filmului de propaganda. Dupa cel de-al treilea episod insa, s-a constatat ca "copilul de otel" suferea de o malformatie, hidrocefalie, si proiectul s-a oprit.

Decretul este creatia noastra

Asa cum l-a conceput Iepan, documentarul este mai mult decit o marturie despre suferintele femeilor si ale copiilor nascuti in urma Decretului 770. "Filmul vine cu alta morala: Ceausescu singur, fara noi, nu putea sa faca nimic. Este creatia noastra.

Cine il obliga pe nenorocitul ala de militian sa ancheteze o femeie care era pe moarte, in patul de spital? Era exces de zel, convingerea lui ca asa isi face bine meseria", a explicat Iepan. "Filmul arata cum propaganda, televiziunea, omul simplu au luat parte, fara sa constientizeze, la tot experimentul asta social. De lucrul asta nu ne fereste nimeni in viitor".

Va urma

Pentru ca "Nascuti la comanda" s-a concentrat mai mult pe drama femeilor fortate sa nasca, Iepan vrea sa continue subiectul, intr-un alt documentar, despre ce fac "decreteii" azi.

"Marele pacat ar fi ca acesti decretei, nascuti in urma atitor suferinte, femeile care au murit, copiii care au fost exterminati pentru ca nu erau buni sa-si bata joc de destinul lor si sa aiba o existenta banala", a spus Iepan.

Mona Musca: "Este un film pentru femei si despre femei, despre cea mai cumplita parte a vietii lor"

Mona Musca, in prezent ministrul culturii, a fost una dintre milioanele de romance care au trait teroarea sarcinilor impuse de Ceausescu. La dezbaterea organizata marti-seara de TVR, ea le-a intrebat pe angajatele fabricii Postavaria Romana cite dintre ele au suferit din pricina interzicerii avorturilor. Toate au ridicat mina.

"Cea mai mare dorinta a unei femei este sa aiba un copil. Mi se pare uluitor sa aduci in asemenea hal un om, incit sa ii intorci pe dos cea mai fireasca dorinta a lui", a spus Musca.

Ministrul a laudat documentarul pentru ca este pentru prima data cind suferinta femeilor a incetat sa mai fie un subiect tabu. "Este un film pentru femei si despre femei, despre cea mai cumplita parte a vietii lor", a spus Musca.

Ea a adaugat ca s-a aflat printre cei mai privilegiati, intrucit la Institutul de Cercetari Lingvistice, unde lucra pe-atunci, femeile nu erau obligate sa faca periodic controale ginecologice.

"Dar, in general, femeile erau duse ca vitele la control. Chiar ca in lagar", a povestit Musca. Mai mult, chiuretajele se faceau in general "pe viu", pentru ca anestezicele erau inventariate, intrucit medicii puteau controla mai usor operatia, dar si pentru ca preferau sa lucreze singuri, fara anestezist.

"I-as fi chemat pe cei din vechea garda comunista, sa ma uit in ochii lor si sa-i intreb cum au putut sa faca porcaria asta", a spus ministrul Musca.

Romanii au preferat "Din dragoste"

Documentarul lui Iepan a avut un succes mai degraba modest printre telespectatori. Filmul, difuzat marti-seara, a facut 4,5 puncte de rating in mediul urban, iar dezbaterea care a urmat, 4,1 puncte. Un punct de rating echivaleaza cu circa 110.000 de telespectatori.

Lider pe acest segment orar a fost Antena 1, cu noul serial "Agentia matrimoniala" (7,7 puncte rating) si "Din dragoste" (13 puncte).

"Ceausescu si-a semnat condamnarea"

In film apar vedete ale vremii, precum Delia Budeanu, fosta prezentatoare a TVR, Andrei Duban, fostul comandant al organizatiei de pionieri pe tara, actualmente prezentator loto, Zina Dumitrescu, prezentatoare de moda in acea vreme, dar si oameni obisnuiti, cu povesti neobisnuite: romanul cu numarul 20.000.000, nascut in 1969, copilul genial Radu Postavara, dirijor la 6 ani, Radu Ionescu,

decretel mort la Revolutie, sau Laurentiu Stefanescu, nascut in 1968, unul dintre cei patru parasutisti care i-au executat pe sotii Ceausescu in 1989. Stefanescu a spus ca dictatorul si-a semnat, intr-un fel, condamnarea la moarte cind a dat decretul, pentru ca astfel s-a nascut si cel care avea sa-l impuste.

Scump pentru Romania

"Nascuti la comanda. Decreteii" este unul dintre cele mai scumpe documentare realizate in Romania, cu un buget total de 280.000 de euro, din zece surse. Canalul de televiziune Arte a avut contributia cea mai mare, 45% din buget, motiv pentru care filmul a avut premiera mondiala pe acest post, iar statul roman a dat sub 30% din suma, prin Centrul National al Cinematografiei.

Vedetele Epocii de Aur aveau liber la avort

Pentru ca, in comunism, unii erau mai egali decit altii, decretul de interzicere a avorturilor functiona cu dubla masura: sistemul era intransigent cu oamenii obisnuiti, dar permisiv cind era vorba de vedete. Intr-o societate care cerea romanilor sa produca urmasi pe banda rulanta, Don Juanii si Madonnele Epocii de Aur aveau liber la chiuretaje.

Insa vedetele intervievate de EVZ povestesc la unison ca decretul 770 a provocat multa suferinta. (Simona Chitan)

Regizorul Sergiu Nicolaescu, o vedeta si pe vremea comunismului, si-a amintit cum celebritatea ii permitea sa sara peste lege. "Eram citiva Don Juani in epoca,15-20 de oameni (Tiriac, Dichiseanu, Florin Piersic etc.) si fiecare am simtit efectele decretului pe propria piele", a marturist regizorul.

Usi deschise la doctori pentru vedete. "Noi am avut insa usile deschise la doctori, iar iubitele noastre puteau sa faca avorturi in voie. Nu am avut nici o problema", a adaugat Nicolaescu. Ion Dichiseanu, pe de alta parte, un alt barbat cu lipici la femei, spune ca nu a avut niciodata nevoie de favorurile ginecologilor pentru ca a stiut sa se fereasca.

Nicolaescu a spus ca decretul a complicat viata tuturor, dar ca el a fost afectat doar indirect, pentru ca nu era casatorit. Femeile maritate nu aveau probleme din partea autoritatilor dupa un avort, iar durerile de cap le aveau barbatii lor, a spus Nicolaescu. Femeile nemaritate erau insa vitregite in acea perioada.

"Si era un beneficiu pentru ele sa aiba amanti oameni cu relatii, actori de teatru si film, sportivi, oameni de televiziune", a explicat regizorul.

Decretul de interzicere a avorturilor "a fost o masura de crestere a populatiei, dar tot cei saraci au suferit", a adaugat Nicolaescu.

Iubiri si casnicii distruse. Alte vedete ale Epocii de Aur, insa, au fost mai afectate de decretul de interzicere a avorturilor. "Decretul acesta a distrus iubiri si casnicii", a spus actrita Cristina Stamate. "Orice sarcina se transforma dintr-o binecuvintare intr-un blestem", a adaugat ea.

Artista si-a amintit ca nu se stia nimic pe vremea aceea despre sexul protejat si ca nu se gaseau pastile contraceptive. "Unde sa faci chiuretaj? La ageamii, la o baba, la o cunostinta?" Actrita a povestit ca, atunci cind o femeie gasea un medic sa-i faca avort, interventia se petrecea, de cele mai multe ori, pe o masa de bucatarie, in conditii improprii.

Cristina Stamate a incalcat legea. Cristina Stamate a marturisit ca a facut un chiuretaj in perioada studentiei. "Ma maritasem foarte tinara si am crezut ca nu e timpul potrivit sa fac un copil", a povestit ea. Interventia i-a fost facuta de un chirurg neurolog, obisnuit cu operatiile pe creier, nu cu chiuretajele. "Nu era specializat, dar am riscat", a spus artista.

Cristina Stamate crede ca a depasit momentul pentru ca este un om puternic, dar recunoaste ca ii pare rau ca nu a avut copii. "E regretul major al vietii mele", a precizat ea.

Ileana Stana Ionescu: "Am trait o istorie ingrozitoare, care ne-a nimicit". Pe actrita Ileana Stana Ionescu, decretul nu a transformat-o automat in mama de "decretel" (asa cum erau numiti copiii nedoriti, dar totusi adusi pe lume in urma decretului de interzicere a avorturilor). "Eu am facut de bunavoie copil. Am un baiat. Cred ca un copil este o minune", a spus Ileana Stana Ionescu.

Totusi "nu e bine sa silesti oamenii sa faca ceva ce nu vor", a adaugat actrita, care isi aminteste ca decretul a creat multa suferinta. "Am trait o istorie ingrozitoare, care ne-a nimicit", a conchis ea.

Luminita Gheorghiu: fetele tinere erau disperate. "Nu ai voie sa silesti o femeie sa faca un copil daca nu si-l doreste", a spus si actrita Luminita Gheorghiu. Ea e de parere ca orice copil trebuie sa fie iubit de parintii sai.

Actrita si-a amintit ca fetele tinere erau disperate si ajungeau la gesturi tragice din cauza masurii lui Ceausescu. Ea insa nu a trecut prin astfel de grozavii."Slava Domnului, am fost ferita de avorturi", a spus actrita.

Sofia Vicoveanca: "A fost un cosmar". Cintareata de muzica populara Sofia Vicoveanca si-a amintit de colegele ei care erau disperate in preajma menstruatiei. "A fost un cosmar. Fiecare se descurca cum putea", a povestit Vicoveanca. "Mi se rupea sufletul sa vad chinul prin care trec care trec colegele mele", a spus ea.

Interpreta a povestit ca si-a dorit mult un copil si pentru ca nu raminea gravida a vrut sa infieze unul. "Am fost harazita de Sus, ca nu am fost nevoita sa fac avort", a declarat ea. "Cind am ramas, in sfirsit, gravida cu baiatul meu, a fost bucuria vietii mele", a adaugat cintareata.

Stela Popescu: "Am uitat ca lumea minca ghiare de gaina pe vremea aceea". Actrita Stela Popescu nu s-a confruntat personal cu problema avortului (dimpotriva, a infiat o fata care avea 16 ani). Si-a amintit insa despre vizita facuta la spital unei prietene care nascuse.

"Conditiile erau sinistre, maternitatea se afla intr-un subsol de ciment, fara caldura si fara lumina, prietena mea era imbracata intr-o camesoaie", a povestit actrita.

Bucuria unei nasteri se transforma intr-un cosmar. "Nu era lapte, si numai pe sub mina puteai sa iei de mincare unui copilas", a adaugat Stela Popescu. "Am uitat ca lumea minca ghiare de gaina pe vremea aceea", a conchis ea.

"Si Biserica invata ca trebuie sa lasi copiii sa vina pe lume", a spus actrita Magda Catone. Ea crede ca Ceausescu a avut o strafulgerare crestineasca atunci cind a dat acest decret. "Totusi nu trebuie sa impui nimic. Oamenii trebuie sa inteleaga singuri ca un copil e un miracol, oricit de greu ar fi", a adaugat Magda Catone.

Sandra Scarlat, Simona Chitan