Starea in care se afla cinematografele din Romania este deplorabila, fapt explicat si de numarul mic de sali care mai supravietuiesc din punct de vedere financiar.
Din aproximativ 400 de sali si gradini cinematografice, doar 107 au activitate rentabila in ceea ce priveste activitatea cinematografica, din care doar in 55 de sali se desfasoara proiectii zilnice, a declarat, astazi, intr-o conferinta de presa, Ioan Onisei secretar de stat in Ministerul Culturii si Cultelor.
In prezent, starea cinematografelor romanesti se prezinta astfel: 46 de sali sunt exploatate de RADEF Romania Film, in care se desfasoara proiectii zilnice, 11 sali aflate in administrarea Centrului National al Cinematografiei, 50 de sali cu activitate cinematografica, 104 sali inchiriate cu destinatie schimbata, 175 de sali inchise.
Datorita lipsei de strategie in privatizarea cinematografelor, RADEF este indatorata fata de bugetul de stat si distribuitori, arata un raport al MCC. Bilantul pe anul trecut anuntat de conducerea Regiei anunta o pierdere de 32 miliarde lei.
In aceste conditii, ministrul Mona Musca pregateste un proiect de act normativ care sa modifice Legea Cinematografiei. In momentul de fata, proiectul pregatit de MCC asteapta opinii si propuneri din partea partilor implicate in acest sector.
'Salile de cinematograf vor fi privatizate, pentru ca statul nu are nici obligatia si nici resursele financiare sa le intretina', a precizat ministrul Culturii.
Privatizarea se va face pe baza unui caiet de sarcini care va include obligatia continuarii activitatii initiale a salilor si reabilitarea lor astfel incat sa corespunda unor standarde de calitate europene. Cei care nu vor respecta termenul inscris in caietul de sarcini vor pierde 'afacerea', iar sala va fi reprivatizata.
Mona Musca este de parere ca si administratiile publice locale ar putea lua aceste sali in administrare, bineinteles, tot pe baza caietului de sarcini.
Este cazul Salii Capitol din Timisoara care ar trebui preluata de primaria orasului si utilizata atat pentru proiectii cinematografice cat si pentru concerte, spune ministrul Culturii.
Ultimul raport de predare - primire intre fosta si actuala conducere a Ministerului Culturii si Cultelor se refera la 'Cinematografia in Romania'.
Situatia economica a celor trei societati comerciale cu capital de stat din industria cinematografica este extrem de grea, toate fiind falimentare, a declarat, joi, intr-o conferinta de presa, ministrul Culturii, Mona Musca.
Societatea RoFilm SA se afla in procedura de lichidare judiciara. Un plan de redresare ar insemna un aport de capital privat sau vanzarea unor imobile aflate sub sechestru. Potrivit raportului MCC, RoFilm are decapitalizare 10 miliarde de lei (inca o data valoarea capitalului social), iar datoriile depasesc cu mult valoarea activului, peste 178%.
Societatea are datorii de 1,5 miliarde lei la Ministerul Apararii datorita participarii la realizarea filmului 'Triunghiul mortii' in regia lui Sergiu Nicolaescu. Per total, RoFilm are datorii de 24 miliarde lei. Alte debite sunt: 4 miliarde lei la Autoritatea de Valorificare a Activelor Statului, 19 miliarde la bugetul de stat, bugete locale si fonduri speciale.
Sediul din Kogalniceanu este sub sechestru asiguratoriu instituit de Ministerul Apararii, iar cladirea din Buftea se afla in aceeasi situatie, sechestrul fiind instituit de AVAS.
La SAHIA Film lucrurile stau putin mai bine, daca se poate spune asa. Volumul datoriilor se ridica la 76,3% din valoarea totala a activului, iar patrimoniul net este minim. Niste datorii de 11 miliarde lei la bugetul de stat au determinat punerea sub sechestru asiguratoriu a sediului Aviatorilor de catre Administratia Financiara.
In acest moment, SAHIA Film are de incasat aproape 900.000 de dolari de la Fundatia PRO pentru contractul de asociere pentru sediul din J.L .Calderon. Pana acum, Fundatia PRO nu a platit decat 20.000 de dolari, a precizat secretarul de stat in MCC Ioan Onisei.
La ANIMAFILM, statul detine 70% din capitalul social, activul net este minim, iar la nivelul anului 2003 gradul de indatorare era favorabil, se arata in raportul MCC. Societatea nu mai produce si este aproape de faliment, spune Mona Musca.
'In ultimii ani, s-au facut foarte putine lucruri in domeniul cinematografiei, dar si acestea cu inconsecventa legislativa, clientelism, scandaluri legate de accesarea resurselor financiare din Fondul Cinematografiei.
Au fost situatii in care anumite persoane faceau parte din Centrul National al Cinematografiei, din comisia de aprobare a proiectelor si in cea de finantare a lor', a explicat Ioan Onisei.
Secretarul de stat in MCC mai spune ca, in 2003, cativa membri colegiului consultativ al CNC faceau parte si din comisia de selectare a proiectelor, participau si la concursuri cu diverse proiecte pentru care s-au declarat singuri castigatori. Onisei a mentionat aici nume precum Fanus Neagu, Andrei Blaier, Sergiu Nicolaescu.
