O afacere de sute de milioane de dolari, care a ridicat mari semne de intrebare in perioada 1996-2000, a fost incheiata de guvernul PSD la citeva luni de la instalare. Este vorba despre restituirea unei datorii istorice catre Suedia, estimata la 120 de milioane de dolari, plus beneficii economice care se apropie de 200 de milioane de dolari.
Acesta este aranjamentul financiar tacit al guvernului Adrian Nastase cu cel suedez, care a implicat si firmele grupului ABB. A rezultat plata unei datorii mai mari decit estimasera o serie de oficiali romani, plus contracte in sectorul energetic, o parte atribuite fara licitatie si supraevaluate.
Toata afacerea capata o alta turnura dupa ce, in urma cu citeva luni, Peter Fallenius, fost manager la ABB, a declarat ca a mituit cinci inalti oficiali romani, in perioada 1997-1998. Atunci ABB a negociat in numele Suediei. Practic, reiese ca guvernul PSD a batut palma intr-o afacere suspecta.
Si acum, la patru ani de la incheierea acordului, liderii PSD il disociaza de contractele de stat atribuite ulterior concernului. In realitate, ele sint strins legate.
Practic, guvernul Adrian Nastase a fost de acord cu "montajul financiar" la care se ajunsese inaintea alegerilor din 2000, cu o modificare: nu au fost acordate fabrici, ci contracte cu statul. Unele fara licitatie si supraevaluate. Aceasta afacere a beneficiat de un "lobby" intens facut de personaje din toate guvernarile de dupa 1996.
Geoana: "Nu mai stiu daca eu sau premierul..."
La putin timp de la preluarea mandatului la externe, Mircea Geoana a fost in Suedia, unde a relansat problema datoriei. Contactat de EVZ dupa izbucnirea scandalului, Mircea Geoana a evitat diplomatic recunoasterea legaturii dintre datorie si contractele acordate ulterior ABB. Citate din Mircea Geoana: l "A fost relansata (n.r. - problema datoriei), nu mai stiu daca eu sau premierul...
Suedezii ridicau problema la FMI si la Banca Mondiala. A fost o decizie politica, de rezolvare a problemei datoriei". l "Au aparut ulterior contracte... N-am cunostinta de relatia directa intre rezolvarea datoriei si investitii. A fost un interes mai mare al firmelor suedeze pentru Romania dupa rezolvarea datoriei". l "N-a fost nici o discutie dincolo de cele 120 de milioane de euro.
Nu s-a discutat de incredintare fara licitatie. Nu sint la curent cu asa ceva. Cel mult daca a fost la Ministerul Industriilor, asta trebuie intrebat acolo". Ce mai declara Mircea Geoana? l "Este regretabil, e imaginea Romaniei... Daca e cineva prins in hora, sa suporte consecintele. Bine ca a intrat PNA".
Prioritate pentru guvernul PSD
Toate firele "afacerii" incheiate de guvernul PSD duc la Adrian Nastase. Actualul presedinte al Camerei Deputatilor nu mai doreste sa faca nici un comentariu pe acest subiect, spunind ca a facut destule declaratii in trecut, a precizat consilierul sau, Anca Alexandrescu.
Din motive pe care le cunoaste cel mai bine, Nastase a facut din aceasta una dintre prioritatile guvernarii, incepind din 2001. Demna de consemnat este prezenta lui Adrian Nastase in sala Camerei Deputatilor, pe 11 noiembrie 2001. Este vorba de ziua in care deputatii au ratificat Acordul privind datoria Romaniei fata de Suedia.
Nastase a fost prezent la inceputul sedintei de vot, desi in mandatul sau de sef al guvernului a venit rareori in parlament.
"Cadoul" lui Nastase
Potrivit unei informatii oficiale (29 mai 2002), o delegatie a guvernului formata din Adrian Nastase, Mircea Geoana, Dan Ioan Popescu si Serban Mihailescu facea o vizita de o zi la Stockholm. Aceasta cuprindea primiri la premierul Persson, la Regele Carl Gustav, o conferinta privind integrarea euroatlantica. Ultimul punct era o intilnire cu conducerea grupului ABB.
In timpul vizitei s-a semnat un acord de 37 de milioane de euro Transelectrica-ABB.
Ce declara premierul suedez Goran Persson? Ca a fost impresionat de reusitele in pregatirea aderarii la UE. "Procesul de reforma a Romaniei este privit ca unul de succes si curajos si are o strategie europeana clara". Povestea facea valuri si la mult timp dupa acord.
Nastase era numit de premierul suedez Goran Persson "un lider recunoscut in Europa", "un politician deosebit", "Adrian, dragul meu prieten". El ii multumea pentru restituirea datoriei. Aceasta stirnea minia lui Theodor Stolojan, care il acuza pe Persson ca ii ridica "osanale" si vorbea despre "cadoul" facut Suediei de Nastase.
Axa social-democrata
Relatiile cel putin privilegiate dintre premierii si guvernele de la Bucuresti si Stockholm au avut un puternic substrat politic. Ambii erau si sint lideri ai partidelor social-democrate din tarile lor. In perioada
2001-2004, in Suedia au avut loc 28 de vizite ale oficialilor romani, adica sapte pe an, fata de noua vizite in cei patru ani ai guvernarilor de centru-dreapta conduse de CDR.
Nastase a fost de cinci ori in Suedia, inclusiv la reuniuni internationale ale partidelor social-democrate, dar si la diverse forumuri, cum ar fi unul pentru "prevenirea genocidului", altul pentru "Construirea de aliante globale".
"Axa" social-democrata a cuprins si Germania. In urma unor intelegeri cu premierul social-democrat Gerhard Schroeder, firmele germane, intre care si subsidiara ABB, au primit contracte in Romania.
DIP a dat cu pixul
Unul dintre cei mai importanti promotori ai acestor contracte este Dan Ioan Popescu, fost ministru al economiei. In 2001, la citeva luni de la acordul privind stingerea datoriei, Popescu a semnat cu un secretar de stat din MAE suedez un acord de cooperare privind modernizarea sectorului energetic. Documentul a deschis calea pentru atribuirea unor contracte firmelor suedeze.
Dupa izbucnirea scandalului "Fallenius", Popescu a spus ca acordurile au avut girul premierului Nastase. Pe cind era ministru al industriilor, Dan Ioan Popescu a facut o vizita in Austria si Suedia, in 2002, fara a notifica MAE.
Mitrea, in vizita la Cotfas?
"Impreuna cu firma germana ABB incercam sa aducem in Portul Constanta un sistem de furnizare a energiei eoliene". Declaratia era facuta de Miron Mitrea (foto), ministrul transporturilor, in august 2001, de Ziua Marinei. Variantele de finantare cuprindeau surse bugetare si imprumuturi externe, potrivit Companiei Nationale a Administratiei Porturilor Maritime Constanta.
Anuntul era facut cu mult inainte ca ministerul sa lanseze cererea de scrisori de intentie. Acest lucru s-a intimplat, de fapt, abia doi ani mai tirziu. Surse din comunitatea romanilor din Suedia sustin ca Mitrea ar fi fost printre cei care l-au vizitat in Suedia pe Mihai Cotfas, cel care a intermediat relatia ABB cu statul roman.
Am incercat sa-l contactam pe Miron Mitrea pe telefonul mobil, insa aghiotantul sau ne-a spus ca "are o problema personala".
Cumnatul lui Geoana, una dintre verigile afacerii
Cumnatul lui Mircea Geoana, Ionut Costea, secretar de stat la Finante in mandatul CDR, este unul dintre personajele implicate in relansarea problemei datoriei. Iata ce afirma, recent, fostul premier Victor Ciorbea: "Nu imi aduc aminte exact cine a fost la Stockholm deoarece au fost mai multi. Domnul Ciumara si Ionut Costea".
Cu toate acestea, nici unul dintre cei doi nu a fost in Suedia in vizita oficiala. Cel putin asa reiese din datele MAE. Surse din fostele guvernari afirma ca Ionut Costea a fost mina dreapta a lui Ciumara, inclusiv in negocierile privind datoria. Costea a lucrat in Suedia in 1991-1992, ca economist.
Contactat de EVZ la debutul scandalului "Spaga suedeza", Costea a spus ca nu s-a dat nici un fel de mita.
Varianta Remes: 300 de milioane de dolari
Fostul ministru al finantelor Decebal Traian Remes a declarat ca "montajul financiar" pe care il propusesera suedezii in preajma anului electoral 2000 era de 300 de milioane de dolari, din care 120 de milioane platiti, plus active de la Fondul Proprietatii de Stat. Remes mai spunea ca suedezii se angajau sa investeasca cele 120 de milioane tot in Romania.
Acest lucru este cuprins si in depozitia intermediarului Mihai Cotfas, facuta la procuratura din Stockholm, insa intr-o alta forma. El sustinea ca Remes a scris companiei ABB ca Guvernul Romaniei este cel care ofera 300 de milioane de dolari: "120 de milioane in bani, iar 180 de milioane - fabrici".
Vacaroiu nu voia sa dea decit 6 milioane de dolari
Pe cind era prim-ministru, inainte de 1996, Nicolae Vacaroiu nu acordase mandat decit pentru... 6 milioane de dolari. De asemenea, Florin Georgescu, fost ministru al finantelor in acea perioada, a dezvaluit ca AB Electroinvest nu a prezentat nici un fel de documente scrise, desi el ceruse acest lucru.
Sponsorizare pentru Iliescu
In strategia negociatorilor suedezi au intrat sponsorizari, inclusiv catre institutii politice.
Una dintre ele a fost acordata Presedintiei Romaniei, in mandatul 1992-1996 al lui Ion Iliescu. Este vorba despre 20.000 de marci, din care seful statului spunea, in 1996, ca a facut donatii unor spitale si camine de batrini. Reamintim ca, in acelasi an electoral 1996, Radu Vasile, reprezentant al opozitiei, facea si el o declaratie legata de ABB.
In esenta, mesajul era: daca va ajunge la putere, opozitia va analiza propunerile ABB.
Dan Iosif, unul dintre apropiatii lui Iliescu, ne-a declarat ca nu este la curent cu sponsorizarea, dar sustine ca presedintia nu verifica interesele celor care acordau sponsorizari. "Daca dl Iliescu este vinovat, este vinovat de buna-credinta", sustine Iosif.
Contracte controversate
Toate guvernele au adoptat metoda incredintarilor directe in modernizarea sectorului energetic. Cistigatorii au fost, in general, multinationale de prestigiu. Expertii spun ca metoda atribuirii contractelor fara licitatie duce la preturi mai mari decit daca ar fi avut loc competitii. Contracte controversate au fost acordate de guvernul PSD si concernului VA-Tech.
Ministrul economiei, Codrut Seres, spune ca analizeaza toate aceste contracte si ca daca va gasi nereguli va rediscuta termenii.
Marea miza: 10 miliarde de euro
Guvernul urmeaza sa acorde contracte totalizind miliarde de euro in sectorul energetic. In 2003, guvernul Adrian Nastase a facut un plan conform caruia dezvoltarea sectorului energetic necesita 10,4 miliarde de euro pina in anul 2015. Noul ministru al economiei, Codrut Seres (PUR), a prezentat in parlament, in luna martie a acestui an, o cifra similara.
In aceste conditii, se declanseaza o competitie crincena pentru cistigarea acestor contracte.
(Calin Cosmaciuc, Daniel Neamu, Andrei Badin)
