In Romania postcomunista se ucide cu sete si cu metoda. In 15 ani au cazut sub gloantele vinatorilor vreo trei milioane de vietati numai din speciile principale: ursi, cerbi, lupi, mistreti. Iar asta, fara sa mai punem la socoteala braconajul.

O zi de alergatura dupa un biet iepure si masacrul celor 185 de mistreti din tarcul lui Ion Tiriac de la Balc - acestea sint reperele intre care sta distanta de la sport la boala, de la pasiune la obsesie pentru vinatoare.

Statisticile nationale ale Asociatiei Generale a Vinatorilor si Pescarilor Sportivi (AGVPS) sint relevante insa pentru pofta vinatorii care i-a cuprins pe cei 50.000 de vinatori romani, grupati in 160 de asociatii de profil.

Potrivit AGVPS, anul trecut, de pilda, au fost omoriti 954 de cerbi comuni, 840 de cerbi lopatari, 4.600 de capriori, 247 de capre negre, 9.400 de mistreti, 117.000 de iepuri, 165 de ursi, 380 de lupi, 83 de risi, 45.000 de fazani, 250 de cocosi de munte si 12.000 de potirnichi. Acestea sint cifrele oficiale la principalele specii de vinat.

Braconajul nu poate fi masurat, ci doar presupus, tinind cont de cazurile descoperite: 808 numai in intervalul 1 ianuarie 2002 - 15 noiembrie 2003.

Nicolae Selaru, presedintele executiv al AGVPS, ne-a spus ca „recolta" - cum e botezat vinatul in limbaj de specialitate - este cam aceeasi in fiecare an. Luind de baza cifrele de anul trecut, estimam cite vietati au fost ucise dupa revolutie: trei milioane.

Interbelicii erau mai putin singerosi

Pentru comparatie, am retinut ca in perioada interbelica erau vinate de cel putin doua ori mai putine salbaticiuni, din fiecare speciei principala. In conditiile in care aveam 12 judete in plus si un vinat mult mai bogat, caci padurile nu erau hacuite ca acum. Numai lupii si potirnichile erau vinate mai mult atunci, dar lupii nu ajunsesera sa aiba nevoie sa fie protejati prin lege.

Conform Institutului National Zootehnic si Directia Vinatoarei din acele vremuri, in Romania aveau permis de vinatoare 32.110 de persoane.

Ramasi fara lideri, ursii devin lenesi si violenti

Insa nu numai cantitatile difera astazi fata de perioada interbelica, ci si modul in care se vineaza. De exemplu, in cazul ursului brun - aflat mai des in atentia presei-, vinatoarea la nada si din observator a provocat o degenerare a populatiilor de ursi.

Conform statisticilor oficiale, anul trecut, in Romania traiau 6.350 de ursi, cifra contestata insa de asociatiile ecologiste, care reclama o periculoasa scadere a populatiilor de ursi. Tot anul trecut, au fost omoriti 165 de ursi, cu voie de la Ministerul Mediului si de la Academia Romana - singurele abilitate sa permita vinatoarea la urs si la lup, altminteri interzisa.

Motivul oficial: se inmultisera cam mult in anumite zone si erau primejdiosi pentru om.

Nicolae Selaru, presedinte executiv al AGVPS, are o explicatie pentru aceasta situatie. El sustine ca in populatiile de ursi predomina acum femelele, puii si exemplarele foarte tinere, pentru ca masculii dominanti sint impuscati din observatoare speciale - „metoda acceptata de lege doar in situatii exceptionale, dar practicata frecvent cu acordul autoritatilor".

De asemenea, Selaru a denuntat vinatoarea „la nada" a ursilor. „Ursii sint tot mai des invatati sa li se dea de mincare, pentru a putea fi mai tirziu gasiti si ucisi cu usurinta. Astfel, populatiile de ursi se degradeaza incontinuu.

Pe de o parte pentru ca specia se perpetueaza prin exemplare imature, iar pe de alta pentru ca ursii vor deveni dependenti de hrana oferita de om si prin aceasta mai periculosi, caci vor fi siliti sa-si caute de mincare in comunitatile umane", ne-a declarat Selaru.

Situatia e cu atit mai grava cu cit Romania este pe locul doi la numarul de ursi in Europa. Pe batrinul continent mai traiesc 50.000 de ursi bruni, dintre care Rusia europeana detine 36.000, urmata de Romania cu 6.350, Bosnia - Hertegovina cu 1.200 si Suedia cu 1.000.

Puterea si opozitia, infratite la vinatoare

Multi dintre politicienii romani sint vinatori. Unii spun ca vineaza de cind le-au mijit mustatile, altii s-au apucat de citiva ani incoace, datorita anturajului. Majoritatea politicienilor-vinatori sint in PSD, in frunte cu numarul doi si numarul trei in stat: Nicolae Vacaroiu, seful Senatului Romaniei, si Adrian Nastase, presedintele Camerei Deputatilor.

Dar are si puterea actuala reprezentantii ei, incepind cu Adriean Videanu, actual primar general al Bucurestiului, si terminind cu deputatul Atila Kelemen. Ii trecem aici si pe sefii serviciilor secrete: Radu Timofte, directorul SRI, si Gheorghe Fulga, directorul SIE.

Povestile vinatoresti ale politicienilor

Daca ii intrebi ce-i mina la vinatoare, toti politicienii iti vor raspunde cu o poveste induiosatoare. De exemplu, lui Bogdan Niculescu Duvaz i-a pus pusca in mina nevasta. „Acum 30 de ani, sotia mea mi-a facut cadou o arma de vinatoare cumparata cu banii din primul ei salariu. Dar provin dintr-o familie de vinatori si oricum as fi ajuns sa vinez", ne-a spus Niculescu Duvaz.

El sustine ca vineaza cu predilectie pasari, ca n-a luat in catare in viata lui un cerb si ca isi trece pe raboj doar vreo doi mistreti pe an si din cind in cind cite un caprior. Totusi, ca orice vinator care se respecta, a doborit si un urs acum vreo opt ani in Covasna.

Dan Iosif pretinde ca vineaza de la 14 ani, caci tatal si bunicul sau au avut arma pina in ’72, cind le-a fost confiscata de autoritati. Cu un an inainte, Dan Iosif fusese arestat pentru detinere de valuta si comunistii nu puteau permite ca o familie din care facea parte un infractor sa aiba arma in casa.

„Am doua trofee: un urs, impuscat pe Transfagarasan, la Piriul Popii, in 1994, si un cerb comun, in Padurea Comana, in 1990", se mindreste Iosif.

Roman vineaza cu o arma de 48 de ani

Petre Roman este si el vinator vechi, din 1983, cind a fost initiat de tatal sau. „Am si acum pusca tatalui meu, o arma belgiana, de calibrul 12. O primise in dar de la Regele Mihai, in 1947, cind a fost avansat la gradul de colonel", marturiseste Roman. Singurul sau trofeu este un cerb lopatar, care a fost si record o vreme. L-a impuscat in 1990, la Resca, in judetul Olt.

Ultima oara a fost la vinatoare in ianuarie a.c., cind a impuscat un mistret. Petre Roman recunoaste ca a vinat si in tarc, dar in Ungaria. „In toate tarile civilizate din Occident se vineaza mai ales in tarcuri", afirma el.

Cosmin Gusa ne-a spus din prima ca n-a fost la vinatoare cu Adrian Nastase niciodata. Recunoaste ca a devenit vinator datorita amicilor, in 2000. Marile ispravi vinatoresti ale lui Gusa sint uciderea unui cerb lopatar in toamna lui 2002, in judetul Timis, si a unui mistret, un an mai tirziu, in Vilcea. Iesirea din PSD se pare ca i-a cam taiat cheful de vinat.

„N-am mai vinat de vreun an, ca au fost campaniile electorale, apoi am fondat un nou partid si n-am avut timp de vinatoare, spre rusinea mea", zice Gusa.

156 de milioane de lei un urs

Fiecare vinator plateste, pentru a impusca un animal sau o pasare, o anumita suma in functie de punctajul trofeului (greutate, lungime, infatisare bizara - cum ar fi un tap cu un singur corn in frunte).

Astfel, tarifele Romsilva sint pentru un urs intre 24 si 156 de milioane de lei; un cerb comun 5,3-51 milioane; un cerb lopatar 1,3-14 milioane; un caprior 700.000-16 milioane; o capra neagra 5,5-27 milioane; un mistret 700.000-4 milioane; un lup costa 500.000; un ris doua milioane de lei; un iepure 125.000; un fazan 125.000; un cocos de munte 3,1 milioane de lei; o potirniche 125.000 de lei.

VIP-uri de altadata la vinatoare

Erau politicieni-vinatori si in perioada interbelica, si sub regimul comunist. Insa atunci numarul lor era depasit de cel al scriitorilor-vinatori. Inainte de comunism, Asociatia Vinatorilor era asezata sub inaltul patronaj al regelui. Toti regii Romaniei au fost vinatori, ba chiar si Regina Maria - despre care ziarele scriau ca a impuscat un urs.

Intre VIP-urile epocii pasionate de vinatoare se numara Printul Nicolae de Hohenzollern, fratele Regelui Carol al II-lea, Principele Valentin Bibescu, Dinu Bratianu si o pleiada de scriitori. De la poeti sensibili ca George Topirceanu si Vasile Militaru, pina la Alexandru Bratescu-Voinesti Mihail Sadoveanu si Ionel Teodoreanu.

Gabriel Cheroiu, autorul unei carti despre scriitorii-vinatori, spune ca putina lume si l-ar putea imagina pe Topirceanu drept un „vinator hapsin". Poetul era un foarte bun tragator la tinta fixa, dar nu prea nimerea vinatul in zbor sau in alergare. De aceea se izola de grup, pentru a nu se face de ris, si incerca sa impuste cit mai mult.

Era vesnic nemultumit, chiar daca dobora zeci de pasari si iepuri.

In timpul comunistilor, vinatoarea a devenit un fel de afacere de partid si de stat. Vinatorii cu functii inalte, ca I. Gh. Maurer, Gh. Apostol, Nicolae Ceausescu, beneficiau de vinat adus la teava pustii. Totusi, dintre toti, Ceusescu s-a dovedit cel mai dornic sa-si treaca in palmares trofeu dupa trofeu.