Semnarea Tratatului de aderare la UE si invitarea Romaniei si Bulgariei sa isi desemneze observatori pentru Parlamentul European (PE) dau mari batai de cap partidelor parlamentare. La inceputul lunii septembrie sunt asteptati la Bruxelles, din partea tarii noastre, 35 de euro-observatori.

Potrivit algoritmului politic, PSD va avea 12, PNL - sapte, PD si PPRM - cate cinci observatori, UDMR - trei, conservatorii - doi, iar minoritatile - unul. Daca pana acum nici un partid nu stie exact pe cine va trimite in PE, ideile despre cum ar trebui sa fie "trimisii" nu lipsesc.

Puse cap la cap, portretul euro-observatorilor ar fi cam acesta: lipiciosi, carismatici, umblati prin lume, cunoscatori de limbi straine, nu prea tineri si buni lobby-isti.

Democratii sunt prinsi cu apropiata Conventie, in care isi vor alege noul lider, stabilirea observatorilor fiind amanata nu se stie pana cand. "Am avut o discutie foarte veche, cand s-au initiat grupurile de prietenie. Poate o sa incercam dupa Congres sa ii desemnam", ne-a explicat vicepresedintele Radu Berceanu, cel care coordoneaza grupurile parlamentare ale PD.

"Daca e un pusti de vreo 24 de ani, s-ar putea sa ni-l trimita dupa cafele"

El a spus ca din partea PD observatorii vor fi viitori candidati la alegerile pentru Legislativul European. Asa ca Berceanu intentioneaza sa le ceara democratilor impunerea anumitor criterii destul de dure pentru desemnarea celor cinci observatori.

Sa vorbeasca doua limbi straine, caci, spune el, "foarte multe lucruri se fac la intalniri informale, unde nu sunt translatori": "Nu se poate sa fii la primele contacte, sa ramai zgait!", "Daca e un pusti de vreo 24 de ani, s-ar putea sa nu-si dea seama ca e euro-parlamentar si sa-l trimita dupa cafele.

S-ar putea sa-l confunde cu baiatul care aduce cafelele", "Trebuie sa fie genul care se lipeste, un tip care se invarte cu usurinta". Mai mult, Radu Berceanu a atentionat ca un mandat in Parlamentul European, chiar si ca observator, presupune "sa nu mai fii activ in politica interna".

Dupa atatea cerinte, vicepresedintele democrat a concluzionat: "Daca privesc printre deputatii si senatorii PD, n-as putea spune ca o sa fie mare inghesuiala".

Liberalii nu au luat nici ei in discutie foarte serios acest subiect. "La partid nu s-a discutat decat vag, nu serios", ne-a declarat deputatul Cristian Boureanu, membru in Biroul Permanent al PNL, dar si in Comisia de integrare a Parlamentului.

"Daca ajungi sa-i inviti la masa, esti artist"

Pesedistii nu au nici ei idee inca cine anume ii va reprezenta in PE. "Cred ca n-or sa fie toti de la Comisia de integrare. Va trebui sa stabilim la partid", ne-a declarat Viorel Hrebenciuc. Pentru presedintele Comisiei de integrare mai importante ca orice pentru un observator sunt relatiile in Parlamentul European: "Euro-observatorii ar trebui sa fie oameni care au mai fost pe-acolo.

Acolo totul se face la o cafea. Ai vazut, luarea de cuvant dureaza trei minute. In timpul asta nu poti sa-i convingi. Daca ajungi sa-i inviti la masa, esti artist!". La randul sau, Cristian Diaconescu a recunoscut si el ca "trimisii" trebuie sa fie activi inca din prima zi in Parlamentul European: "Se pare ca a fost o tema foarte agitata la ei.

Pentru ca se pare ca unii dintre observatorii celor zece tari au fost trimisi pe criterii mai degraba politice si nu profesionale".

Nici udemeristii nu stiu inca pe cine vor trimite in PE si mai ales cum se va face selectia. "Nu am avut discutii pana acum. Dar va trebui sa avem foarte urgent, se impune!", spune senatorul Peter Kovacs Eckstein.

El considera ca pentru alegerea unui observator la PE exista anumite criterii "date": cunoasterea a doua limbi straine, a felului in care functioneaza institutiile europene si "capacitatea de a face lobby si a impune interesele comunitatii maghiare".

"Macar sa nu ne faca de ras!"

Presedintele PPRM, Corneliu Ciontu, sustine ca abia peste doua saptamani se va discuta in Biroul Permanent al partidului aceasta problema. PPRM intentioneaza sa trimita in PE "buni profesionisti, cunoscatori ai problemelor societatii romanesti si carismatici". Ciontu este absolut convins ca "trimisii" partidului se vor afilia la PPE.

"Chiar credeti ca nu ne vor?", a replicat el, cand l-am intrebat pentru ce alt grup european ar opta daca Popularii nu ii vor primi alaturi de ei.

Grupul minoritatilor nu se grabeste sa isi desemneze reprezentantul, mai ales ca, potrivit liderului Varujan Pambuccian, nici "nu s-a facut o cerere clara" din partea europenilor in acest sens.

"Vrem sa trimitem un om care sa foloseasca tarii. Sa nu ne faca de ras. Sa aiba legaturi pentru a face lobby", descrie in cateva cuvinte Pambuccian cum ar trebui sa arate observatorul minoritatilor.

El nu se fereste sa isi spuna si optiunile personale: "Dl Gant (Ovidiu Gant, reprezentantul Forumului Democrat al Germanilor din Romania si membru in Comisia de integrare) este unul cu sanse foarte mari. Eu personal pe el l-as recomanda". In privinta afilierii politice, reprezentantul grupului minoritatilor "cel mai probabil" va opta pentru Popularii europeni.

"Ne vom afilia la grupul la care vom fi primiti pana atunci"

Puristii, transformati peste noapte in conservatori, nu fac nici ei front separat de restul partidelor parlamentare. "Abia in septembrie se face nominalizarea. Nu s-a discutat subiectul inca. Pana la 1 iulie probabil ca vom discuta si vom sti mai mult", s-a eschivat Daniela Popa, membru in Biroul Politic al PC.

Cat despre grupul la care se vor afilia, Popa a raspuns prompt: "La care vom fi primiti pana atunci".

Ce au de facut observatorii?

Senatorii si deputatii care vor fi trimisi cu statut de observatori in Parlamentul European vor avea aceleasi atributii ca si euro-parlamentarii, mai putin dreptul de vot. Ei vor participa la toate dezbaterile si negocierile, atat in forumul legislativ, cat si in grupurile politice la care se vor afilia.

Adica vor participa la sedintele grupurilor parlamentare, vor fi repartizati in comisii si vor participa la sedintele acestora, vor lua parte la sedintele in plenul PE si vor putea sa ia cuvantul.

Mai mult, observatorii vor putea sa initieze legi sau sa faca amendamente, numai ca, neavand drept de vot, acestea vor trebui sa fie insusite de grupurile parlamentare unde sunt afiliati sau de un euro-parlamentar care sa le sustina.

Parlamentul European, oscilant in privinta noilor observatori

Oficialii Parlamentului European au avut o pozitie destul de oscilanta in privinta primirii observatorilor din partea Romaniei si Bulgariei. Initial se stia ca cele doua state vor trimite parlamentari cu statut de observatori (Romania - 35 si Bulgaria - 18) inca din septembrie anul acesta, adica la cateva luni dupa semnarea Tratatului de aderare.

Apoi, liderii crestin-democratilor si socialistilor au stabilit ca observatorii sa fie primiti abia la 1 ianuarie 2006. Argumentele au fost diferite. Unii au sustinut ca cele zece tari care au aderat anul trecut si-au trimis observatorii cu un an inainte de aderare, criteriu care trebuie aplicat si noilor "aspiranti".

Altii au invocat motive de ordin financiar, adica faptul ca institutia europeana trebuie sa suporte cheltuielile a inca 53 de persoane, dar si de ordin logistic (lipsa de spatiu si translatori).

La o saptamana dupa aceasta decizie, parlamentarii europeni s-au razgandit si au stabilit ca observatorii Romaniei si Bulgariei sa fie primiti din toamna acestui an.

14,5 milioane de euro pentru romani si bulgari

Costurile pe care le va suporta Parlamentul European pentru cei 35 de observatori ai Romaniei si cei 18 ai Bulgariei se ridica la 14,5 milioane de euro. Aceasta suma este destinata atat euro-observatorilor, cat si sutelor de experti care vor fi trimisi pe langa comitetele si comisiile institutiilor Uniunii.

In cazul observatorilor, PE le va plati indemnizatia de sedinta, cazarea si transportul.

Pentru fiecare zi de lucru, din cele trei, in Legislativul comunitar se platesc in jur de 300 de euro, un bilet de avion dus-intors de la Bucuresti la Bruxelles - cam 400 de euro - si o noapte de cazare la hotel - intre 150 si 300 de euro. Adica in jur de 7.000 de euro pe luna pentru fiecare parlamentar roman trimis ca observator.

Nu este foarte clar daca euro-observatorii vor primi si suma forfetara pentru intretinerea biroului parlamentar, care este in jur de 3.800 de euro. "Normal ar fi sa fie", ne-a spus Viorel Hrebenciuc, presedintele Comisiei de integrare europeana.

In perioada cat vor fi observatori, cei 35 de senatori si deputati romani vor primi si salariul de la Parlamentul Romaniei, care in prezent este de aproximativ 30 de milioane de lei. Ceea ce inseamna ca, in cele 16 luni de "meditatii", alesii vor primi de la bugetul de stat aproximativ 16,8 miliarde de lei.

Dupa aderarea tarii noastre la UE, salariul euro-parlamentarilor romani va fi stabilit si suportat din bugetul de stat, iar suma forfetara pentru biroul parlamentar de la Bruxelles de catre Parlamentul European.

In prezent, cele mai mici salarii le au euro-parlamentarii din Lituania, 800 de euro pe luna, iar cele mai mari italienii, 12.000 de euro, urmati de francezi - 9.000 de euro.

De altfel, in forumul european au existat discutii pentru uniformizarea salariilor euro-parlamentarilor, propunandu-se ca toti alesii comunitari sa aiba aproximativ 7.000 de euro lunar. Numai ca subiectul a fost inghetat dupa protestele vehemente ale italienilor si francezilor.