La Bruxelles, ministrii de externe ai Uniunii Europene au lansat ultima runda de negocieri privind viitorul buget comunitar intre 2007 si 2013.
Negocieri dificile, datorita refuzului britanic de a accepta orice reducere a rabatului sau anual de patru miliarde si jumatate de euro.
De asemenea, negocierile sunt afectate si de campania electorala anticipata declansata acum in Germania, tara care contribuie cel mai generos la bugetul Uniunii.
In aceasta atmosfera tulburata au participat pentru prima oara ca observatori si ministrii de externe roman si bulgar.
Romania si Bulgaria vad acum indeaproape clubul la care doresc sa adere intr-una din fazele sale cele mai turbulente.
Proiectul de buget le intereseaza direct pentru ca el acopera perioada 2007-2013, deci exact primii ani dupa aderarea lor.
De o parte se afla Comisia Europeana, care a propus un buget total de un trilion de euro, echivalentul a 1,14% din produsul national brut european.
In tabara opusa, cele sase tari bogate, printre care Germania, Franta, Marea Britanie si Olanda, spun ca nu-si mai pot permite sa contribuie la fel de mult ca in trecut si cer un buget de austeritate de 800 de miliarde de euro, adica 1% din produsul national brut european.
La mijloc, dar cu interese adesea divergente, celelalte tari membre.
Luxemburgul, care detine in prezent presedentia Uniunii, a venit cu un compromis - un buget de circa 900 de miliarde de euro, deci aproximativ 1,7% din produsul national brut comunitar.
Economiile ar proveni din mai multe surse, printre care si plafonarea si apoi reducerea treptata a rabatului obtinut de premierul britanic Margaret Thatcher in anii '80, sub mottoul "dati-mi banii inapoi!".
Pe atunci, Marea Britanie era una din cele mai sarace tari vest - europene si, avand un sector agricol mai redus decat Franta si Germania, ajungea sa primeasca mult mai putine subventii decat contributia la bugetul comunitar.
Desi economia britanica este acum printre cele mai puternice din lume, guvernul laburist nu vrea sa renunte la rabat, amenintand chiar ca-si va utiliza dreptul de veto.
Sansele unui acord la summitul european din iunie par deci reduse, si ele vor fi si mai mici din iulie, cand la presedentia Uniunii se va afla chiar Marea Britanie.
Doua elemente de nesiguranta in plus - alegerile anticipate din Germania si refuzul Frantei si Irlandei de a accepta ca subventiile agricole din 2007 sa se imparta la 27.
Ele sustin ca pachetul financiar pentru Romania si Bulgaria trebuie sa fie unul separat.
Ministrul de externe Mihai Razvan Ungureanu spera totusi ca Romania va pastra ceea ce a obtinut.
