« Osama » este primul film care marcheaza noua perioada din istoria Afganistanului, dar si debutul lui Barmak ca producator de filme artistice. « Osama » este o poveste trista si amara despre viata de zi cu zi a afganilor, o poveste despre cei care si-au pierdut identitatea in numele lui Osama.

Filmarile realizate in Kabul, ofera o perspectiva noua asupra perioadei in care Talibanii au controlat orasul. Actorii, amatori cu totii, sunt oameni obisnuiti care locuiesc in oras.

In timpul primului secol de istorie cinematografica, dificultatile economice si culturale au diminuat productia afganistana la doar 40 de filme si scurt-metraje.

Productia filmului a durat peste un an. Proiectul a inceput in iunie 2002 si a luat sfarsit in martie 2003, la Kabul, o suburbie a orasului Kabul, dupa prabusirea regimului Taliban.

Povestea filmului se refera la o fata de 12 ani care impreuna cu mama ei si un baietel (Spandi), au supravietuit demonstratiilor represive ale femilor afgane, care au marcat debutul regimului Taliban.

Fata si cu mama ei lucreaza intr-un spital dar in scurt timp isi dau seama ca Talibanii i-au dat afara pe cei care lucrau acolo si ca se pregatesc sa inchida cladirea.

Talibanii vor sa fie siguri ca nici o femeie nu poate iesi din casa in absenta unui companion legal (un membru al familiei). Oricine incalca aceasta lege va fi pedepsita.

Cum sotul si fratele ei au murit, nimeni n-o mai poate ajuta sa aiba grija de familia ei, iar mama fetei, care tocmai si-a pierdut slujba, decide impreuna cu bunica copiilor sa schimbe infatisarea fiicei sale astfel incat aceasta sa treaca drept baiat.

Aceasta hotarare o inspaimanta pe fata, care se teme de ceea ce se va intampla daca Talibanii ii descopera adevarata identitate.

Pentru a obtine o slujba, mama si fiica se duc la laptar, un prieten de demult al tatalui fetei, ucis in lupta. De aici, copila vede viata dintr-o alta perspectiva.

Chiar dupa ce incepe noua slujba, politia religioasa a Talibanilor ii sileste pe oameni sa se duca la moschee pentru rugaciunea de amiaza. Fata, care nu este inca obisnuita cu noile ritualuri, face cateva greseli in timpul slujbei, trezind banuielile unuia dintre Talibani.

In ziua urmatoare, toti baietii din vecinatate, printre care se numara si fata (acum deghizata), sunt dusi la scoala religioasa, numita Madrassa, care este in acelasi timp centrul pregatirilor militare talibane.

Dupa ce reuseste sa nu fie descoperita multumita lui Spandi (care o numeste pe fata Osama, ajutand-o astfel sa duca inselatoria la capat), in cele din urma Talibanii isi dau seama care-i adevarata identitate a fetei, care este aruncata in inchisoare.

Curtea de judecata a Talibanilor, printre pedepsele careia se numra uciderea cu pietre, o sileste pe fata sa se marite cu un Mullah batran, care a observat-o in tabara militara. Dupa ce se casatoresc, fata descopera ca este cea de-a patra sotie a Mullah-ului….

Siddiq Barmak despre OSAMA

« Osama » este o poveste trista si amara despre viata noastra de zi cu zi. Cele mai grele vremuri cu putinta, in care nimeni nu putea lua o decizie in numele sau.

« Osama » este o poveste despre cei care si-au pierdut identitatea in numele lui Osama. Este o poveste din care afli cum e sa-ti fie frica, afli ca exista oameni care se tem pana si de propria umbra. Este o poveste despre permanenta prezenta a femeilor in inchisori.

Si mai este o poveste despre o fetita care poarta pe umerii ei povara tuturor nedreptatilor si a aberatiilor religioase.

Regizorul Siddiq Barmak

A fost unul dintre visele mele sa devin operator cinematografic.

Imi doream sa gasesc ceva anume in acest loc intunecos in care e doar o linie subtire de lumina care se indreapta catre ecranul impunator, iar acum cred ca aceasta lumina firava poate fi dirijata catre mintea oamenilor, pe care o face sa fie mai limpede, mai ales in tara noastra.

Atnuci cand eram in Pakistan, tot inceram sa fac un filmulet de fictiune. Vroiam sa gasesc cateva subiecte mai speciale, ca si personaje deosebite, si cautam aceste lucruri in numeroase organizatii afgane, precum cele care se ocupau de handicapati, de copiii strazii, sau chiar de distribuirea ziarelor afgane in Peshawar.

Din intamplare, am citit o scrisoare de la un batran profesor pensionat din Afganistan, care povestea despre o fetita care-si dorea extraordinar de mult sa mearga la scoala in timpul regimului Taliban, cand acest lucru le era interzis femeilor.

Asa ca si-a schimbat infatisarea, incercand sa semene cu un baiat, si-a tuns parul si a purtat haine barbatesti. Bineintels, a fost o poveste care m-a socat atat pe mine cat si pe prietenii mei.

Atunci cand talibanii au preluat controlul asupra orasului Kabul, dupa doua saptamani am fost silit sa parasesc orasul, si am ajuns in nord, intr-un loc numit Campia Shamali, iar dupa doi ani si jumatate am imigrat in Pakistan.

La inceput, cand vroiam sa fac ceva, incercam sa adun cat mai multe informatii cu putinta, bazandu-ma mai ales pe experientele mele din viata reala, dar si pe amintirile oamenilor si pe intamplarile prin care au trecut acestia.

In primele doua filmulete de fictiune pe care le-am facut n-am folosit actori profesionisti, ci oameni obisnuiti si mai ales copii, si m-am inspirat din asta atunci cand am facut "Osama". Pentru a-i face sa joace intr-un anumit fel, am folosit numeroase stiluri si metode.

Lumea mea este un poem despre dragoste, care rezista in ciuda razboaielor, a fumului si a prafului. Iubesc stilul poetic al filmelor.

In cazul de fata, pot spune ca am fost influentat de Andrei Tarkovsky, de stilul cinematografic gerogian (Thingis Abuladza si Angelo Polos), dar si de filmele lumii arabe, de cineastii iraniei (Mohsen Makhmalbaf si Abbas Keya Rustami). Acesti maestri au avut o influenta majora asupra felului meu de a regiza.

Siddiq Barmak – Biografie

S-a nascut in Afganistan, pe 7 septembrie 1962. A obitunt un master in regie la Universitatea din Moscova in 1987. Dupa absolvirea universitatii, s-a implicat trup si suflet in cinematografia afgana, inainte si dupa perioada talibana.

Siddiq a scris numeroase scenarii si a regizat cateva scrut-metraje in Afganistan, iar mai apoi a fost managerul unei organizatii guvernamentale, „Afghan", din 1992 pana in 1996. A fost exilat in Pakistan atunci cand Talibanii au preluat puterea, iar dupa ce s-a impus noul guvern, a fost din nou ales sa conduca Organizatia Filmului Afgan.

In plus fata de aceasta responsabilitate, a fondat de curand Buddha Film Organisation. Toate proiectele lui Siddiq Barmak au fost confiscate in timpul regimului Taliban.

Bamak a fost unl dintre colaboratorii lui Ahmed Shah Massoud, eroul national al Afganistanului in timpul invaziei sovietice si al rezistentei anti-talibane.

A mai facut cateva scurt-metraje si a scris scenariul pentru un film vorbit in Dari, „Urooj" („Apus"), care prezinta rezistenta poporului afgan in timpul invaziei sovietice (1979-1989).

In prima saptamana a lui aprilie, Barmak a acceptat responsabilitatea conducerii Miscarii Afgane pentru Educatia Copiilor (MAEC).

Mohsen Makhmalbaf a explicat schimbarea in adminstratia MAEC observand ca in cele 18 luni de la infiintare miscarea a dus la bun sfarsit 63 de proiecte, atat in Iran cat si in Afganistan, si avenit timpul ca miscarea sa treaca sub conducerea prietenilor afgani..