"Capitala culturala" a Romaniei trebuie sa intretina vreo 350.000 de suflete si cu altceva decat faima artistica sau hrana intelectuala. Insa, integrarea ameninta cu seceta inca o data economia din centrul Moldovei. Forta de munca ieftina si facilitatile de peste Prut, risca sa faca din integrare un dezavantaj pentru Iasi.

Municipiul resedinta de judet, Iasi este situat in nord-estul Romaniei, mai exact la 47 latitudine nordica si 27 longitudine estica, pe malul raului Bahlui. Se intinde pe sapte coline domoale, asemenea orasului Roma. Are o populatie de 350.000 locuitori si aduna toamna de toamna inca aproape 60.000 de studenti.

Reteaua de sosele si cai ferate este usor accesibila din orice zona a tarii, incluzand Marea Neagra si Dunarea cat si Europa, pe ruta spre tarile foste membre ale U.R.S.S. Locatia favorabila, dar si potentialul economic al judetului ar putea face din aceasta regiune o fereastra deschisa spre Europa in ceea ce priveste oportunitatile de afaceri.

Avantajul s-ar putea insa transforma intr-un punct sensibil atat timp cat ridicarea costurilor cu forta de munca, precum si avantajele oferite de Zona Economica Libera Ungheni (Republica Moldova) ar putea determina migrarea micilor intreprinderi dincolo de Prut.

ECONOMIE. Platforma industriala a orasului Iasi este a doua ca marime din tara. Sau mai bine zis a fost, caci intreprinderile de aici s-au specializat, in epoca de tranzitie, in produs someri. Privatizari intarziate sau date peste cap au facut ca, aproape fara exceptie, fostele mandrii ale economiei socialiste sa treaca prin perioade foarte grele.

Principalele ramuri industriale prezente in Iasi sunt: industria textila (cu peste 300 de firme), industria metalurgica, industria constructoare de masini, industria alimentara, industria lemnului si a mobilei, echipamente electrice si electronice, constructii civile si industriale, transporturi, turism si altele.

Dar adevarul este ca, probabil, cea mai profitabila si prolifica activitate este acum educatia – in oras se gasesc nu mai putin de 11 institutii de invatamant superior, dintre care remarcam Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", cea mai veche din tara (1864).

COSTURI. Un alt mare risc pentru agentii economici ieseni il reprezinta un alt cost indirect al integrarii: politica de mediu. Pentru a face fata rigorilor normelor de mediu europene, cele mai mari societati din judet trebuie sa investeasca in jur de 30 milioane de euro.

Agentia Judeteana de Mediu Iasi a facut un raport care a evaluat situatia din judet, in conformitate cu negocierile incheiate anul trecut de Romania cu Uniunea Europeana, la Capitolul 22. In cazul in care societatile nu vor efectua investitiile respective, risca sa-si inchida portile dupa integrare.

Cele mai mari eforturi vor trebui depuse de catre CET, regia de termoficare a municipiului, care pentru a respecta conditiile europene de mediu, va fi nevoita sa investeasca pana in 2007 circa 14 milioane de euro.

Cea mai mare parte dintre operatorii industriali ieseni au un cuantumul mult mai mic al investitiilor in tehnologii pentru un mediu curat, deoarece si-au inchis o parte dintre capacitati din cauza ca nu erau eficiente.

JUDETUL IN CIFRE

Resedinta judetului – municipiul Iasi, cu 350.000 de locuitori.

Alte orase – Pascani, Targu Frumos, Harlau

Populatia judetului – peste 842.000 locuitori.

Suprafata judetului: 5.476 km2, al doilea din tara dupa judetul Prahova

Vecini: Republica Moldova (est), judetele Botosani (nord), Suceava (nord-vest), Neamt (sud-vest), Vaslui (sud)

Ocuparea populatiei: industrie – 24%, agricultura – 36%, constructii – 4,2%, transporturi – 4,4%, comert – 12,9%, educatie – 6,7%, sistem sanitar – 4,2%, servicii – 5%, altele – 2,6%.

Relieful judetului este deluros. In partea centrala si nord-estica, pe jumatate din suprafata judetului, se gasesc dealuri si platouri joase, strabatute de raurile Jijia si Bahlui.

SAPTE MANASTIRI PE SAPTE COLINE

Ne e usor sa vorbim despre tara noastra, si mai usor despre locurile in care ne-am nascut sau pe care le-am vizitat de multe ori, ghidati de prieteni.

Ce vede in judetul Iasi, ce poate povesti un cetatean al Uniunii Europene, fara ghid, fara masina "la scara", intr-o zi in care e doar un turist ratacit? Un turist cu un deosebit simt al aventurii, pentru ca se incapataneaza sa vada mandretile iesene deplasandu-se cu tramvaiul, rata, maxi-taxi-ul, trenul si caruta. Receptionera de la hotel ii stie pe turistii astia.

II va recomanda aventurierului cateva manastiri celebre in judet. Mai intai, pe cele sapte care aduc capitala Moldovei mai aproape de Dumnezeu. Catedrala mitropolitana, al carei stil arhitectonic aminteste de biserica "Trinita del Monte" din Roma si in care odihnesc moastele Sfintei Parascheva.

La Bucium, unde ajungi fara sa te indepartezi de oras, se afla si casa de liniste a Mitropolitului Moldovei si Bucovinei, Daniel. In centrul municipiului, se inalta Manastirea Trei Ierarhi, unde-si dorm somnul de veci voievozii Vasile Lupu, Dimitrie Cantemir si domnul Principatelor Unite, Alexandru Ioan Cuza.

Manastirea Golia, care, in caracterizarea tarului Petru cel Mare al Rusiei, la 1711, imbina "trei feluri de mestesuguri: lesesc, grecesc si moschicesc", sparge cerul cu turnu-i impunator. Nu poti ocoli "mama manastirilor moldovenesti", Galata, nici Sf.

Teodora, a carei biserica este capela studentilor la Teologie, ori Manastirea Cetatuia, din al carei turn "Cina Pelerinilor" poate fi admirat, panoramic, Iasiul. Nu s-a saturat turistul UE de manastiri? Mai are judetul.

Manastirea Frumoasa, unica prin faptul ca maicutele sunt cele care oficiaza slujbele, Manastirea Hadambu, care adaposteste o icoana a Maicii Domnului, facatoare de minuni, Manastirea Barnova ori Manastirea Dobrovat, ultima ctitorie a lui Stefan cel Mare, si multe altele.

MANDRIE

In Iasi au trait, au studiat si au activat oameni ca mitropolitul Varlaam, Dosoftei, Grigore Ureche, Miron Costin, Nicolae Milescu Spatarul, Ion Neculce, savantul Dimitrie Cantemir. Tot de aici s-au ridicat, de-a lungul timpurilor Gh. Asachi, Mihail Kogalniceanu, Alexandru Ioan Cuza, Vasile Alecsandri, Alecu Russo, A. D. Xenopol, Vasile Conta, Titu Maiorescu, Mihai Eminescu, Ion Creanga, G.

Ibraileanu, M. Sadoveanu, N. Iorga, M. Ralea, dr. C. I. Parhon, Horia Hulubei, Gr. Cobalcescu, Costache Negruzzi, Emil Racovita, dar si singurul roman care a primit premiul Nobel, George Emil Palade. Iar lista in intregimea ei este mult mai mare.

Acestia au adus Iasiului un renume puternic, care dupa transformarea acestuia intr-un puternic centru universitar i-au imbogatit capitalei moldovene corola de centru cultural al tarii.

de DANA CIOBANU, DORU COBUZ

Cu abatoarele la taiere

Nu numai dragostea trece prin stomac. Integrarea in Uniunea Europeana urmeaza acelasi traseu. In judetul Iasi, din cele 12 unitati de abatorizare a carnii rosii, doar patru au sanse reale sa ajunga intreprinderi europene.

Conform standardelor impuse de UE, nici un animal provenind de la populatie nu va mai putea fi achizitionat de o unitate de abatorizare "europeana", incepand cu 1 iulie 2006. "Cu alte cuvinte, cresterea vitei sau a porcului in gospodarie va deveni un hobby.

Taranul nu va mai putea vinde animale vii sau transate, nici lapte, nici oua", ne-a pus in tema doctorul Mihai Cantemir, director la Directia Sanitar-Veterinara Iasi. Majoritatea abatoarelor mici achizitioneaza animale de la crescatorii particulari.

Chiar daca acestea s-ar "reorienta" spre furnizori de tip microferma, situatia n-ar fi nici pe departe rezolvata, pentru ca UE impune centrelor de sacrificare norme drastice.

CLASIFICARE. Directia Sanitar-Veterinara a clasificat unitatile de abatorizare in patru categorii. In clasa "A", cea care intruneste toate conditiile impuse de UE, nu se incadreaza nici un abator iesean. In categoria "B" intra patru unitati care mai au de facut mici modificari si au demarat deja proiecte in aceasta directie.

Nici unul nu se incadreaza in clasa "C", a abatoarelor care au cerut o perioada de tranzitie de doi ani (2007-2009). In fine, o situatie dramatica se inregistreaza in divizia "retrogradatilor", "D" – din cele opt abatoare iesene "condamnate", doua au fost inchise "de bunavoie" de catre patronii lor, iar pentru celelalte sase a fost restrictionata sacrificarea de bovine.

Au voie sa mai taie porci pana in iunie 2006, cand – daca nimic nu se schimba – vor fi inchise.

DESCALIFICARE. Constantin Paduraru, patronul abatorului Sturion Prest din Targu Frumos, si-a deschis afacerea in 1999, pornind de la zero. A cumparat un teren si a construit o hala unde inca taie si transeaza porci. S-a vazut nevoit sa concedieze o parte din cei 22 de angajati pe care i-a avut. Dupa ce au aparut produsele cu aditivi, a renuntat la "carnatarie".

Carnea transata o vinde in magazinul pe care il are tot in Targu Frumos. Firma lui Paduraru a obtinut statutul de societate protejata, pana la sfarsitul lui iunie 2006 . Are "noroc" cu cei doi angajati cu handicap fizic, astfel ca este scutit de TVA.

Cu o zi inainte de intalnirea noastra cu Paduraru, o delegatie de oficiali de la Bucuresti incercase sa-l convinga sa faca investitii "jumi-juma" cu SAPARD. Omul este insa atat de convins ca nu vrea sa dea piept cu UE din pozitia de patron de abator, incat nici nu s-a obosit sa faca un calcul sumar al costurilor. "Domnii de la Bucuresti au zis ca se poate moderniza.

Da’ cine-mi spune mie ca nu o sa se-ntample ca acum doi ani, cand am fost nevoit sa refac intrarea animalelor in spatiul de asomare (n.r. – ametire a animalelor inainte de taiere) si s-o mut un metru mai incolo?"

Lui Constantin Paduraru ii pare rau ca nu si-a vandut abatorul anul trecut, cand a avut o oferta de 150.000 de euro. Dar nici nu se sperie de viitor. E descurcaret, a fost chelner pe litoral vreme de 14 ani. O scoala buna! "Am un frate in Germania. O sa stau la el o vreme si o sa ma uit ce afaceri merg acolo, pun ochii pe vreun utilaj. O sa gasesc ceva bun de facut in Romania."

IN CALIFICARI. La polul opus se afla abatoarele incadrate in categoria "B". Societatea Kosarom din Pascani se numara printre situatiile fericite. "Singurul lucru pe care nu-l aveam la standard european era abatorizarea de vite, dar suntem in derularea unui proiect pentru rezolvarea acestei probleme.

Mai avem un pic de lucru si la partea de depozit si tratament termic", ne-a explicat Vasile Gresanu, director peste 400 de angajati. Pretul acestor maruntisuri, care asigura calificarea abatorului in clasa "A", este de doua milioane de euro din surse proprii, pe langa altele doua suportate de SAPARD.

NORME UE LA NORMA

Unitatea de abatorizare din Pascani livreaza zilnic, in medie, 18-20 de tone de produse din carne. Managerii cred ca reteta succesului lor sta in faptul ca au acordat importanta investitiilor permanente si produselor, care au si certificat european de calitate Larex.

Chiar daca sunt cu un picior in Uniune, nici ei nu privesc cu prea mult drag normele comunitare, despre care spun ca "dupa ce ca sunt foarte stufoase, au fost facute in mare viteza si au suferit multe modificari. Nu dai intai o lege, si apoi te gandesti s-o schimbi".

PIERDERI

Patronului micului abator din Targu Frumos, Constantin Paduraru, spune ca sunt multe lucruri neclare: "De pe scaun, integrarea arata intr-un fel, din hala, in altul". E suparat si ca statul nu incurajeaza calitatea: "Sunt dezavantajat ca fac preparate naturale, fara aditivi. Pretul lor e mare si raman nevandute.

Ati vazut parizer la 40.000 de lei kilogramul? Merge pe piata! Eu nu pot face asa ceva. Si 30.000 daca ar fi kilogramul de porc in viu, si tot nu poti scoate parizer la 40.000 la vanzare in magazin". Asa ca a renuntat sa faca salam pe banda si mai prepara mezeluri doar pentru vechi clienti, care ii dau comanda la telefon.

IMPOSIBIL

Alinierea la normele UE inseamna cheltuieli importante pentru patronii de abatoare. Majoritatea prefera sa-si inchida afacerile decat sa-si modernizeze unitatile.

"Printre conditiile cel mai greu de indeplinit se numara existenta unei statii proprii de epurare a apei, crearea unor spatii de odihna pentru animalele ce urmeaza a fi taiate, canalizare separata pentru fiecare boxa de animal, ventilatie cu filtre sau specializarea angajatilor pentru fiecare operatiune efectuata in abator. Cheltuielile sunt enorme.

Doar o statie de epurare poate costa intre 500.000 si 800.000 de euro!", ne-a spus doctorul Mihai Cantemir, de la Directia Sanitar-Veterinara Iasi.

de DANA CIOBANU