Serviciile secrete par sa fi ramas neschimbate dupa alegerile din 2004. Traian Basescu a sugerat inca din campania electorala ca nu va produce modificari semnificative in aceasta zona si ca va incerca sa cistige de partea sa aceste institutii.

A promis astfel nu doar bugete mai mari, ci si putere mai multa pentru ele, fara a sugera insa ca va ajunge la intelegeri cu sefii lor, numiti de fosta putere, dupa criterii de fidelitate si complicitate. La inceputul acestui an, presedintele Basescu a spus chiar ca le acorda directorilor de servicii informative un termen de gratie de sase luni pentru a demonstra ca pot lucra profesionist.

Acest termen expira la inceputul lunii viitoare si nu exista, cel putin pina acum, semne de nemultumire din partea sefului statului. Potrivit Constitutiei, presedintele ii poate schimba in orice moment pe sefii serviciilor secrete care sint subordonati Consiliului Superior de Aparare a Tarii (CSAT).

Pastrarea lor in functii ar putea avea doua explicatii: fie presedintele nu are cu cine sa-i inlocuiasca, fie prefera sa-i tina pe cei vechi intr-un sah continuu care sa-i asigure lui Traian Basescu o oarecare liniste si, chiar mai important, raspunsuri rapide la comenzi.

Dupa recuperarea jurnalistilor romani disparuti in Irak, presedintele Basescu a multumit „in mod deosebit serviciilor de informatii ale statului roman", explicind ca „a fost o operatiune executata suta la suta de serviciile de informatii ale statului roman, intr-o excelenta colaborare intre Serviciul Roman de Informatii, Serviciul de Informatii Externe si Directia de Informatii a Armatei".

Aceasta declaratie arata ca presedintia este pe deplin satisfacuta de felul in care au lucrat serviciile in perioada crizei, iar schimbarile la virf nu si-ar mai avea rostul.

Traian Basescu a dat semne de prietenie spre aceasta zona, aproape imediat dupa instalare cind a facut turul acestor institutii sub pretextul de a le comunica personal care sint asteptarile sale.

Mai mult, seful statului l-a laudat public si l-a decorat pe directorul Serviciului de Telecomunicatii Speciale (STS), Tudor Tanase, fost lucrator in spionajul ceausist si unul dintre artizanii punerii in opera a firului rosu Bucuresti-Kremlin, la inceputul anilor ’90.

Presedintele Basescu nu pare sa se simta inconfortabil in compania personajelor de acest fel, care au calitatea majora de a se pune la dispozitia puterii, oricare ar fi ea.

Si mai problematica este prezenta lui Radu Timofte in fruntea Serviciului Roman de Informatii (SRI). Fost senator PDSR (PSD), apropiat de Ion Iliescu si prieten la catarama al controversatului om de afaceri Sorin Ovidiu Vintu, Radu Timofte a fost prezent in mai toate scandalurile post-decembriste legate de serviciile secrete.

Cu toate acestea, presedintele Basescu s-a laudat, nu demult, ca SRI i-a acordat drept de veto in formarea guvernului: „au fost evitate multe numiri de secretari de stat ce aveau in spate grupuri de interese".

Cu alte cuvinte, seful statului a lasat la indemina SRI numirea demnitarilor noii puteri, uitind ca cel putin 10% din oamenii acestei structuri provin din vechea Securitate si ca, de multe ori, in ultimii ani, Serviciul Roman de Informatii a functionat pe post de politie politica, urmarind si hartuind intelectuali, sindicalisti, jurnalisti etc.

Aceasta incredere a presedintelui intr-un serviciu de informatii nerestructurat ar putea fi o strategie, daca nu este doar naivitate. In ambele situatii, riscul de a fi „invins de serviciile secrete", cum s-a intimplat cu Emil Constantinescu, este unul real.

Nici la Serviciul de Informatii Externe (SIE) situatia nu este mai confortabila: Gheorghe Fulga, directorul SIE, un alt apropiat al fostei puteri a facut, se pare, la rindul sau, afaceri profitabile cu Sorin Ovidiu Vintu.

Reforma din acest serviciu a fost ascunsa permanent sub pretextul sigurantei nationale, astfel incit nu se stie citi dintre spionii folositi de Ceausescu in statele occidentale mai sint inca activi.

Laudind si pastrind serviciile secrete in forma lor actuala, presedintele Basescu spera, probabil, ca se va putea folosi de ele in propriile scopuri. Intentia prezidentiala de a scoate la iveala, cu ajutorul lor, coruptia la nivel inalt s-a dovedit pina acum ineficienta, fiindca nu exista nici un dosar mare, pe rol, legat activitatea ilegala a unor fosti sau actuali demnitari.