Duminica, francezii sunt chemati sa se pronunte, prin referendum, asupra Tratatului constitutional european. Daca, asa cum prefigureaza sondajele, Franta il va respinge, Uniunea Europeana se va confrunta cu cea mai mare criza din istoria sa, sunt de parere o parte a analistilor politici care au urmarit evolutiile din Hexagon.
Altii, mai optimisti, cred ca Europa va merge mai departe, indiferent de "exceptia franceza". Asa cum probabil se va si intampla, dar cu siguranta mai scindata si mai vulnerabila in fata provocarilor impuse de globalizare si de competitia economica cu SUA si tarile asiatice.
Situatia aparuta acum in Franta, una dintre tarile fondatoare ale Uniunii asa cum arata ea azi, pune insa in evidenta un adevar trecut ani de zile sub tacere la Bruxelles: clivajul tot mai pronuntat intre deciziile luate la varf in numele europenilor, fara ca acestia, primii interesati, sa le inteleaga in adevarata lor dimensiune, si ceea ce isi doresc in realitate ei de la Europa.
Interventia presedintelui Chirac, "tardiva"
Joi seara, presedintele Jacques Chirac a facut o ultima tentativa de a-si convinge concetatenii sa nu respinga Constitutia. In apelul sau, considerat tardiv de majoritatea cotidianelor franceze, Chirac a atras atentia ca insusi "viitorul Frantei" depinde de votul favorabil, contrariul deschizand "o perioada de scindari, indoieli si incertitudini" in Europa.
Presedintele a avertizat ca victoria adversarilor tratatului ar lasa batranul continent "in pana" si a subliniat ca nu exista un alt proiect in afara textului supus referendumului. "Respingerea tratatului ar fi perceputa ca un refuz adresat Europei", a adaugat Chirac, indemnandu-i pe francezi sa asume "responsabilitatea istorica" si "sa aleaga o Franta puternica".
El i-a rugat sa faca abstractie de nemultumirile de ordin intern si sa nu incerce sa sanctioneze guvernul Raffarin votand impotriva Constitutiei, unul dintre motivele care a intarit tabara potrivnica tratatului, alaturi de temerile legate de prevederile textului in sine.
Ca urmare, Chirac si-a asigurat inca o data concetatenii ca documentul nu se atinge de sistemul social francez, ca tara nu-si va pierde influenta si ca nici un stat nu va mai putea adera de-acum incolo la UE fara consultare prin referendum.
Ce se intampla daca tratatul cade
Pentru a intra in vigoare, Constitutia europeana trebuie sa fie acceptata de toate cele 25 de tari membre UE, fara exceptie, fie prin referendum, fie prin ratificare directa, in parlamentele nationale. Pana in prezent, Tratatul constitutional a fost votat sau ratificat in noua state, ultimul fiind Germania.
De acum incolo insa, daca Franta va respinge Constitutia, exemplul sau ar putea fi urmat si de alte tari. Iar prima ar fi Olanda, unde curentul nationalist si xenofob a capatat amploare in ultima vreme. Iar situatia s-ar putea repeta in Polonia si Cehia.
Consecinta imediata ar fi intoarcerea la Tratatul de la Nisa, pe baza caruia Europa a reusit, de bine, de rau, sa functioneze si pana acum si care a permis realizarea extinderii. Consecintele pe termen mediu s-ar putea face simtite in plan economic, cursul euro va cadea, iar pesimistii prevad chiar o prabusire economica in spatiul UE.
Cat despre ambitiile de a face fata competitiei cu America, de a avea intr-o zi o politica comuna de aparare sau externa, s-ar alege praful. Oricum, un "plan B" nu exista, asa cum au lasat unii sa se inteleaga, iar o renegociere a tratatului, cum spera anticonstitutionalistii, este exclusa, a afirmat presedintele in exercitiu al UE, luxemburghezul Jean-Claude Juncker.
Acesta, care vede in respingerea Constitutiei o adevarata catastrofa, a propus ca, la finele perioadei de ratificare in toata Uniunea, votul sa fie re- luat in statele care s-au pronuntat impotriva tratatului.
