Sefii serviciilor secrete romanesti si-au cumparat locuintele de serviciu primite de la stat cu ajutorul unui pachet de ordonante emis de fostul guvern PSD si al unei legi adoptate in 9 decembrie 2004.

Prevederile legii si ale hotaririlor sint cel putin scandaloase, impresia creata de pachetul legislativ fiind ca mai-marii serviciilor au fost aproape rugati sa cumpere apartamentele repartizate de la stat.

Radu Timofte, Gabriel Naghi, Tudor Tanase si alte persoane cu functii inalte au platit sume de citeva ori mai mici decit pretul pietei imobiliare pentru apartamente situate in zone ultracentrale din Bucuresti.

Fostul guvern PSD, dar si fostul parlament in care PSD a avut o larga majoritate au dat o mina de ajutor cadrelor din serviciile secrete sa cumpere apartamentele repartizate ca locuinte de serviciu.

Primul pas a fost adoptarea pe 7 decembrie 2004 a Legii 562 privind autorizarea institutiilor publice din sistemul de aparare, ordine publica si securitate nationala de a vinde personalului propriu locuintele de serviciu. Legea, care le-a dat pe tava mai-marilor din serviciile secrete apartamente de sute de metri patrati la preturi ridicol de mici, are mai multe prevederi scandaloase.

„Conditii minimale", la limita legii

Conform acestui act normativ, persoanele care „au detinut ori detin in proprietate, ele sau sotul, sotia ori copiii aflati in intretinere, o locuinta proprietate personala care indeplineste conditiile minimale prevazute de Legea locuintei nr.114/1996 nu pot cumpara locuinta de la stat".

Fara nici o indoiala, legea e fortata prin termenul „conditii minimale", care nu este definit, lasind loc de interpretare. Astfel, aceasta da mura-n gura variante de a trisa statul. Una dintre ele este, de exemplu, posibilitatea de a cere o locuinta mai mare motivind ca cea veche nu are „conditii minimale".

In Legea 562/2004 nu se face nici o referire la locuintele dobindite fie prin mostenire, fie de pe piata libera cu resurse proprii si nu se pomeneste nimic despre localitatea unde se afla acestea. De exemplu, cei mai multi dintre sefii serviciilor secrete au case in proprietate, insa nu in Bucuresti, fapt care le-a permis sa cumpere locuintele de serviciu din Capitala.

Mai mult, unele prevederi din legea care le acorda locuinte de lux la preturi derizorii sefilor de servicii secrete sint similare cu cele din Legea locuintelor pentru tineri. Astfel, conditiile sint foarte avantajoase, ratele lunare, de pilda, fiind esalonate pe o perioada de maximum 20 de ani, cu o dobinda anuala de 8a.

Lege mai speciala pentru citiva sefi

Fostul guvern, prin semnatura lui Adrian Nastase in calitate de prim-ministru, a adoptat si o serie de hotariri si norme metodologice prin care aproba, in baza abia votatei Legi 562/2004, vinzarea locuintelor de serviciu catre bosii din serviciile secrete.

Cei care s-au bucurat din plin de prevederile acestei legi sint sefii Serviciului Roman de Informatii (SRI), Serviciului de Protectie si Paza (SPP) sau Serviciului de Telecomunicatii Speciale (STS).

Apartament de 219 metri, la 40.000 de euro

Radu Timofte (foto), directorul SRI, a contrasemnat, la sfirsitul anului trecut, ordonanta de urgenta care a dat mina libera angajatilor institutiei sa cumpere locuintele de serviciu.

Din sase apartamente primite de la stat de SRI, trei au fost repartizare sefilor celor mari ai serviciului: Radu Timofte, directorul SRI, generalului de divizie Ionel Marin si generalului de brigada Dumitru Zamfir, adjunctii directorului SRI. Si restul de trei apartamente sint ocupate tot de cadre din conducerea serviciului. Pentru toate cele sase locuinte s-au depus imediat cereri de cumparare.

Radu Timofte si-a achizitionat apartamentul cu credit de la banca si va achita in zece ani putin peste 1,5 miliarde de lei (adica 40.000 de euro). Apartamentul este situat intr-o zona ultracentrala si are o suprafata de 219 metri patrati. O locuinta similara costa pe piata libera peste 150.000 euro.

Legea 562/2004 i-a permis lui Timofte sa-si cumpere apartamentul, desi mai are unul in proprietate, in orasul Roman, judetul Neamt. Radu Timofte a refuzat sa comenteze acest lucru, insa ne-a transmis prin Biroul de presa ca locuinta a fost cumparata respectind Legea 562/2004.

„Artificiile" lui Marin si Zamfir

Unii dintre beneficiari au fost nevoiti sa recurga la artificiile de strategie create prin lege pentru a cumpara apartamentele.

Ionel Marin, adjunctul directorului SRI, va plati putin peste un miliard de lei (27.000 de euro), in rate esalonate pe zece ani, pentru locuinta de la stat. Suprafata apartamentului este de 190 mp, iar zona este ultracentrala. Pentru a cumpara aceasta casa de la stat, generalul Ionel Marin a vindut apartamentul detinut in proprietate in ianuarie anul acesta.

Aceste informatii se regasesc in noua sa declaratie de avere. Interesant este ca persoanele carora le-a vindut locuinta sint chiar fiii sai, Ionut si Adrian Marin. Suma pentru care s-a facut tranzactia a fost de 33.000 de euro. Ionel Marin mai are trecute in declaratia de avere doua case de locuit.

Dupa acelasi model, Dumitru Zamfir, si el adjunct al directorului SRI, si-a donat apartamentul fiicei sale, in mai 2004. Dupa aceasta miscare a cumparat locuinta de serviciu, prin credit bancar, cu 1,5 miliarde de lei (40.000 de euro). Si Dumitru Zamfir detine o casa in provincie, potrivit propriei declaratii de avere.

Nici Ionel Marin, nici Dumitru Zamfir nu au dorit sa faca vreo declaratie, utilizind acelasi mod de comunicare ca si Radu Timofte, adica Biroul de presa.

„Revolutionarul" Naghi

Sfirsitul anului trecut a fost unul foarte bun pentru Gabriel Naghi (foto), directorul SPP. A fost decorat de Ion Iliescu cu Ordinul Victoria Revolutiei Romane si a semnat personal ordonanta care i-a permis cumpararea locuintei primite cu chirie de la stat. In perioada 2001-2005, din patrimoniul de stat au fost transmise catre SPP mai multe imobile.

Astfel, in zona Calea Mosilor-Bulevardul Dacia, dintr-un bloc de apartamente au primit liber la vinzare zece locuinte cu suprafete generoase. Acestora li se adauga un apartament cu cinci camere in Stirbei Voda, unul cu cinci camere in Str. Tache Ionescu (zona Lahovari) si unul cu trei camere in Bulevardul Nicolae Balcescu (zona Universitate).

Pentru fiecare dintre ele s-a depus cite o cerere de cumparare in baza aceleiasi legi votate de guvernarea PSD.

Tacere la SPP

Purtatorul de cuvint al SPP ne-a declarat ca numai doua dintre imobilele date in administrare de la RAAPPS catre SPP au fost repartizate ca locuinte de serviciu, desi anexa hotaririi de guvern cuprinde o lista cu zece apartamente. Biroul de presa a refuzat sa ofere orice informatie suplimentara legata de chiriasii imobilelor, si nici nu ne-a facilitat obtinerea unei declaratii de la Naghi.

Surse din SPP arata ca unul dintre locatari este chiar directorul institutiei, Gabriel Naghi, care nu a raspuns nici unei intrebari adresate prin intermediul purtatorului de cuvint. Bugetarul Gabriel Naghi a mentionat in declaratia de avere ca detine o casa in constructie si ca, in 2003, a vindut un apartament.

O casa si pentru sefu’ de la STS

Serviciul de Telecomunicatii Speciale (STS) a preluat de la RAAPPS spre administrare si inchiriere ca locuinta de serviciu un singur imobil in Bucuresti, in ultimii cinci ani. Locatarul este nimeni altul decit Tudor Tanase (foto), directorul institutiei.

Acesta mentiona in declaratia de avere din 2003 ca este proprietarul unei case de vacanta a carei valoare de impozitare ajunge la aproape un miliard de lei.

Purtatorul de cuvint al STS ne-a informat ca Tudor Tanase a primit locuinta de la RAAPPS dupa ce a pierdut in instanta casa in care locuia.

Valoarea imobilului primit de la stat a fost apreciata de regie la aproape doua miliarde de lei.

Vinzarea locuintelor, blocata de Ministerul Justitiei

„Evenimentul zilei" a publicat, la sfirsitul lunii martie, povestea a sapte locuinte transferate de la RAAPPS la Parchetul General, pentru a fi repartizate ca locuinte de serviciu.

Apartamentele, situate in zone ultracentrale din Capitala, au revenit sefilor Parchetului General: Ilie Botos, procuror general, Marcel Simpetru, adjunctul lui Botos, Gheorghe Muscalu, procurorul-sef al Directiei de Investigatii Criminale, Gheorghe Draghici, seful sectiei de Urmarire Penala, Andrei Niculae, adjunctul lui Draghici, Elena Radescu si Marilena Eftene, ambele procurori-inspector.

Dupa publicarea articolului in EVZ, Monica Macovei a cerut abrogarea legii care autoriza Ministerul Justitiei sa vinda magistratilor locuintele de serviciu. Astfel, guvernul Tariceanu a emis Ordonanta de Urgenta 35/2005 prin care Legea 579/2004 a fost abrogata.

Patru judecatori de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, printre care Lidia Barbulescu si Victor Pasca Camenita, au contestat Ordonanta de Urgenta 35/2005 la Curtea de Apel Bucuresti.

Magistratii pot ramine fara case

La sfirsitul saptaminii trecute, Ministerul Justitiei a cerut Ministerului Finantelor sa initieze o actiune pentru a anula in instanta contractele de vinzare-cumparare incheiate de Inalta Curte de Casatie si Justitie pentru cinci locuinte de serviciu primite de la RAAPPS in decembrie 2004.

Ieri, printr-un comunicat al Biroului de presa, MJ a apreciat ca vinzarea locuintelor de serviciu catre magistrati a fost nelegala deoarece, potrivit Legii 579/2004, doar Ministerul Justitiei putea sa o autorizeze.

Vinzarea celor cinci locuinte de serviciu a fost imputernicita de Inalta Curte de Casatie si Justitie.