Tema limitarii imigratiei a atirnat greu in campania pentru referendumul asupra Constitutiei europene. Confruntate cu fluxurile de lucratori clandestini, cu penurii de personal specializat si cu fenomenul de imbatrinire a populatiilor, guvernele tarilor din Europa occidentala iau tot mai multe masuri pentru a favoriza o imigratie utila si a reglementa situatia strainilor care au deja o slujba.

Problema imigrantilor a fost, de altfel, unul dintre subiectele principale ale campaniei pentru referendumul privind Constitutia europeana, care s-a desfasurat ieri in Franta, insa ingrijorarile privind strainii, in special est-europenii, care vor veni sa ia locurile de munca, nu sint specifice doar francezilor, ci tuturor locuitorilor Europei occidentale.

Practic, in toate statele Europei occidentale, guvernele sint presate sa adopte masuri pentru a limita numarul de imigranti, in conditiile in care multe dintre aceste tari au deja probleme cu somajul, insa, in acelasi timp, autoritatile sint nevoite sa lase deschise niste portite pentru a permite accesul unor muncitori care sa acopere acele zone unde se inregistreaza un deficit de mina de lucru.

In Spania, pentru „a termina cu munca ilegala, a aduce la suprafata economia subterana si a pune capat costurilor sociale pe care le provoaca munca la negru", guvernul socialistului Jose Luis Rodriguez Zapatero a lansat un proces exceptional de reglementare a situatiei unor imigranti clandestini, deschis unui numar de peste 500.000 de persoane.

Ca si in Danemarca sau Portugalia, patronii care vor continua sa angajeze imigranti clandestini vor risca amenzi usturatoare.

Imigratia selectiva, deschisa pentru muncitori

In Marea Britanie, guvernul lui Tony Blair intentioneaza sa reformeze sistemul sau de imigratie, pe o perioada de cinci ani, pentru a-i privilegia pe lucratorii cei mai calificati si a-i mentine la distanta pe cei care sint „o povara pentru societate".

Acest plan prevede un sistem de puncte, care tine cont de criterii precum virsta sau diplomele, precum si conditia pentru solicitanti de a avea un „sponsor". Premierul Tony Blair a propus sa se ia masuri restrictive pentru a privilegia venirea unor lucratori straini calificati.

Deja, in anul 2000, Germania - care numara in prezent cinci milioane de someri - a instituit sistemul „cartilor verzi" pentru a incuraja venirea unor informaticieni (care sint sub necesar) indeosebi din India si din Pakistan. O lege in vigoare din ianuarie prevede ca strainii cu inalta calificare pot obtine un drept de sejur nelimitat, daca au o oferta de munca.

In conditiile in care atribuirea laxa de vize a favorizat traficul de fiinte umane dinspre Europa de est, aceasta lege este insotita de masuri care faciliteaza respingerea sau expulzarea unor elemente indezirabile si de programe obligatorii de invatare a limbii.

Franta, teoretic, a suspendat imigratia economica inca din 1974, cu mici exceptii privind indeosebi studentii straini si lucratorii care au in prealabil un contract de munca. In 2003, 25.000 de straini au intrat in Hexagon cu un titlu de sejur legat de existenta unui contract de munca.

Ministrul de interne, Dominique de Villepin, preconizeaza o imigratie „selectiva", dar se opune „cotelor pe criterii de nationalitate sau etnie". Italia a procedat la mai multe reglementari. In 2002, guvernul de la Roma a adoptat o lege pentru „regularizarea" situatiei imigrantilor care au un loc de munca cu scopul de a lupta impotriva muncii la negru. De atunci, 687.000 de cereri de reglementare au fost inaintate si acceptate.

In 2003, Portugalia a adoptat o lege care le impune candidatilor la imigratie sa obtina o viza de lucru in tara lor. Grecia, care a cunoscut doua proceduri de regularizare dupa 1999, pregateste si un proiect care urmeaza sa reglementeze fluxurile de imigranti in functie de necesitatile pietei muncii.

In Olanda, un proiect de lege propune un examen de integrare - limba si cultura olandeza - pe care candidatii ar trebui sa-l treaca in tara lor de origine pentru a solicita un permis de rezidenta.

Comisia Europeana cere criterii comune

Pentru a descuraja afluxul de imigranti in cautarea unei vieti mai bune, Suedia a inchis treptat frontierele sale pentru mina de lucru straina. Cu toate acestea, numeroase sectoare economice incep sa se confrunte cu o penurie de mina de lucru, iar ideea unei imigrari limitate, menita sa aprovizioneze piata muncii, capata contur.

Danemarca aproape ca nu are imigranti clandestini, iar putinii care sint descoperiti sint repatriati imediat, cu exceptia cazului in care solicita azil politic.

La nivelul UE, Comisia a initiat, in ianuarie, o consultare in legatura cu relansarea imigratiei economice, pentru a face fata problemei de fond reprezentata de imbatrinirea populatiei.

Comisia sugereaza adoptarea unor criterii comune pentru admiterea imigrantilor, formulind o serie de intrebari: admiterea candidatilor trebuie, oare, sa fie legata de un loc de munca sau ar putea exista niste sisteme mai flexibile? Si cum sa fie aplicata „preferinta comunitara" care ofera prioritate solicitantilor de locuri de munca europeni?

Europenii vor oprirea invaziei de straini

Majoritatea locuitorilor UE doreste restrictionarea imigratiei in cele 25 de state membre ale Uniunii, arata un studiu al Observatorului european al fenomenelor rasiste si xenofobe (EUMC), publicat recent la Viena. Aproape 60a din populatia „Celor 15" (statele vechii Uniuni, dinainte de extindere) exprima aceasta parere, fata de numai 42a in cele zece tari care au devenit membre in mai 2004.

Un numar tot mai mare de europeni aproba ideea ca „exista o limita a numarului de persoane apartinind altor rase, religii si culturi, pe care o societate o poate accepta", subliniaza EUMC. Aceasta tendinta se explica prin „teama de viitor si nelinistile provocate de mondializare", a explicat Beate Winkler, directoarea Observatorului.

Pe de alta parte, a adaugat ea, „80a din europeni nu au nici o problema cu minoritatile in viata de zi cu zi".

Winkler a mai spus ca fenomenul xenofobiei europene „este alcatuit din contradictii", intr-o maniera in care comportamentele care il provoaca „pot fi modificate in conditiile unei bune conduceri politice". Studiul EUMC a implicat intervievarea a aproximativ 1.000 de persoane de virsta mijlocie din cele 25 de state membre ale UE.