Constitutia europeana a fost respinsa de aproape 55 la suta din francezi, dupa o campanie care a reusit sa trezeasca la viata politica chiar si cele mai inerte straturi sociale, aproximativ 70 de procente din populatia cu drept de vot venind la urne. Perspectiva "invadarii" Occidentului de valuri de muncitori estici i-a transformat pe locuitorii Hexagonului in eurosceptici.
Dezbaterea constitutionala a generat vii reactii si in Romania. Aceasta cu atat mai mult cu cat crestini-democrati germani au amenintat ca vor folosi respingerea Constitutiei drept pretext pentru amanarea aderarii Romaniei si Bulgariei.
Dupa anuntarea rezultatului, premierul Tariceanu a convocat, astazi, consultari parlamentare, anuntandu-si intentia de a se intalni atat cu premierul Bulgariei, Simeon de Saxa Coburg-Gotha, cat si cu cancelarul Gerhard Schroeder, pentru a dezbate situatia creata.
La Bruxelles, principalul punct vizat de "Non-ul" francez, reactia a fost pe masura, majoritatea celor care s-au exprimat tinzand sa transfere responsabilitatea asupra Executivului de la Paris, care nu a reusit sa comunice bine avantajele ce decurg din Constitutie.
"Exista forte politice care vor sa opreasca intrarea Romaniei si Bulgariei, dar nu cred ca mai pot face asta"
Semnalele venite din partea unor europarlamentari exprima dezacordul cu crestin-democratii germani. Adresantul extern al mesajului negativ francez pare sa fie Turcia.
In exclusivitate pentru Adevarul, Jo Leinen, presedintele Comisiei pentru Afaceri Constitutionale din PE, a declarat: "Eu vad ca exista forte politice care vor sa opreasca intrarea Romaniei si Bulgariei, dar nu cred ca mai pot face asta. Nu cred ca au dreptate. Germania si-a dat acordul inca din 1993 la Consiliul European pentru niste reguli, principii, si acestea nu pot fi schimbate.
Referendumul din Franta transmite un mesaj politic pentru Turcia, nu pentru Romania sau Bulgaria".
Martin Schulz, presedintele Grupului Socialist din Parlamentul European, a fost si mai transant: "in ceea ce priveste declaratiile crestin-democratilor despre amanarea intrarii Romaniei si Bulgariei, a declarat Schultz, trebuie sa va spun ca, practic, toata ziua, de dimineata pana seara, ei doar asta fac: se tin de declaratii. Dar cred ca sansele Turciei sunt afectate de NU-ul francezilor".
Alexander Stubb, europarlamentar finlandez, membru al Grupului Partidului Popular European, a declarat ca "este prea tarziu pentru crestin-democratii germani, trenul a plecat si merge mai departe asa cum s-a stabilit. Criteriile sunt clare si Romania trebuie sa le indeplineasca".
Acelasi a fost, in esenta, si mesajul transmis de Joost Lagendijk, europarlamentar olandez din Grupul Verzilor, presedintele Delegatiei comune UE-Turcia, care a declarat pentru Adevarul: "Intrarea la timp depinde de progresele Romaniei si Bulgariei si Comisia Europeana urmeaza sa le evalueze".
"Romania nu indeplineste cu adevarat criteriile"
O pozitie care sprijina viziunea conservatorilor germani a venit din partea europarlamentarului belgian Pierre Jonckheer, vice-presedintele Grupului Verzilor: "Romania si Bulgaria cred ca vor fi afectate de acest referendum. Daca in urma alegerilor vine cancelar Angela Merkel, evident ca va putea schimba normele.
Mai ales in cazul Romaniei, despre care stim ca a ajuns pana aici datorita unei mari bunavointe din partea oficialilor de la Bruxelles si care are probleme uriase de adaptare la tipul de viata european, la normele europene. Stim ca Romania nu indeplineste cu adevarat criteriile".
"In urmatoarea perioada vor fi schimbari radicale si vizibile"
La Bucuresti, oficialii romani au cautat sa nu amplifice valul de emotie negativa, disociind evenimentul din Franta de perspectivele de aderare ale Romaniei. Ministrul de Externe, Mihai Razvan Ungureanu, a declarat ca "optiunea suverana" a francezilor nu trebuie dramatizata, pentru ca procesul de ratificare nu se opreste aici.
Cabinetul Tariceanu a promis sa indeplineasca toate angajamentele, astfel incat sa nu fie activata clauza de salvgardare. Printr-un comunicat, Guvernul promite ca "in urmatoarea perioada va face schimbari radicale si vizibile", chiar daca "sistemul invechit va incerca probabil sa blocheze reforma si in al doisprezecelea ceas".
Potrivit Presedintiei, Guvernul nu va putea sa duca la bun sfarsit procesul de integrare daca cetatenii tarii vor iesi in strada pentru a protesta fata de cresterile preturilor la energie sau fata de eliminarea subventiilor la minerit.
"Cand preturile la energie vor creste, conform angajamentelor asumate, si vom iesi in strada si vom spune nu, va fi un obiectiv pierdut", se arata in comunicatul sefului statului.
"Daca temele nu sunt facute, atunci aderarea va trebui amanata"
Delegatia Comisiei Europene (CE) la Bucuresti a facut apel la toate statele membre UE sa ratifice Tratatul de aderare a Romaniei si Bulgariei. Reprezentantii institutiei spun ca cele doua state sunt bine venite in Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2007, dat fiind ca toate cele 25 de tari membre ale Uniunii au semnat Tratatul comun de aderare.
Jonathan Scheele, seful Delegatiei CE, a declarat ca "Romania si Bulgaria vor adera pe 1 ianuarie 2007, daca cele doua tari reusesc sa-si faca temele, in special in domeniile reformei justitiei, luptei anticoruptie, politicii concurentiale si protectiei mediului. Daca temele nu sunt facute, atunci aderarea va trebui amanata".
