Rezultatele referendumului de duminica, prin care francezii au spus un „nu" rasunator Constitutiei europene, a stirnit consternare printre responsabilii europeni, care au facut mari eforturi pentru a minimiza amploarea crizei pe care acest vot o declanseaza.

Mai multi demnitari europeni au pledat pentru continuarea procesului de ratificare in celelalte state membre ale UE, pentru a salva tratatul constitutional de la o moarte prematura, in timp ce euroscepticii s-au aratat incintati de rezultatul consultarii populare, afirmind ca francezii au facut o favoare restului Europei, aruncind la gunoi noua Constitutie.

Potrivit rezultatelor definitive anuntate ieri la Paris, 54,87% din francezi s-au pronuntat contra Tratatului constitutional, doar 45,13% fiind in favoarea acestuia.

„Regretam aceasta decizie ce vine din partea unui stat membru, care este de 50 de ani unul dintre motoarele esentiale ale constructiei viitorului nostru comun", se afirma intr-o declaratie comuna semnata de presedintii Comisiei Europene si Parlamentului European, Jose Manuel Durao Barroso si Josep Borrell.

„Tratatul nu e mort", a spus la rindul sau premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker, presedintele in exercitiu al UE, care a exclus renegocierea Constitutiei.

In ciuda declaratiilor fortat optimiste ale unora dintre responsabilii de la Bruxelles, respingerea de catre Franta a Constitutiei Europene va antrena, in cel mai bun caz, o pauza de reflectie pentru intreaga Uniune, iar, in cel mai pesimist scenariu, se va instala o lunga iarna europeana, dupa cum declarau chiar unii politicieni francezi, o perioada de stagnare prelungita a constructiei noii Europe largite.

Lovitura de gratie, asteptata din Olanda

In acest moment, atentia Europei se indreapta spre Olanda, unde, la referendumul care va avea loc miercuri, se profileaza un rezultat similar. „Va fi probabil o majoritate comparabila si in Olanda, si atunci vom avea doua tari fondatoare ale Uniunii care resping Tratatul", spune John Palmer, director politic al Institutului de analiza European Policy Centre din Bruxelles.

Acest scenariu lasa sa se intrevada ca summit-ul european care va avea loc la Bruxelles pe 16-17 iunie va fi unul destul de agitat. Liderii europeni au de ales intre mai multe optiuni.

Ei pot opta pentru o solutie drastica, constatind moartea prematura a Constitutiei, care nu poate intra in vigoare decit daca este ratificata de toti cei 25 de membri UE, insa aceasta varianta pare putin probabila in acest moment.

Judecind dupa declaratiile facute de numerosi lideri europeni, dupa anuntarea rezultatului referendumului francez, pare mult mai probabil ca, la summit-ul de la Bruxelles, sa se mearga pe ideea continuarii procesului de ratificarre, cel putin pina la sfirsitul acestui an.

Dupa referendumul din Olanda, pina la sfirsitul anului mai sint programate consultari populare in Luxemburg, Danemarca si Portugalia, iar alte noua tari au ratificat deja Tratatul constitutional.

„Dupa acestea, vom avea mai multe informatii si se va putea spune: numeroase popoare au spus „da" tratatului si atunci ar fi posibil sa li se ceara francezilor sa mai voteze o data", estimeaza Marco Incerti, analist al Centrului de studii politice europene de la Bruxelles.

Vot contra guvernului de la Paris

Politicienii europeni au avut dreptate sa fie ingrijorati de rezultatul referendumului francez asupra Constitutiei UE, care risca sa arunce Uniunea intr-o criza fara precedent, apreciaza comentatoarea BBC Kirsty Hughes, fosta responsabila a Centrului pentru Studii Politice Europene.

Potrivit aceleiasi surse, „nu"-ul exprimat de francezi reflecta o varietate de factori, intre care nemultumirea fata de actualul guvern de la Paris, temerea ca noua Constitutie ar indrepta UE intr-o directie economica „anglo-saxona", ingrijorari generale legate de dezvoltarea UE - mai ales de diminuarea influentei Frantei in Uniunea extinsa, preocupari legate de o posibila aderare a Turciei.

Cu 448 de clauze, nenumarate protocoale si anexe scrise intr-o limba stufoasa, plina de termeni juridici, Tratatul a fost si va fi extrem de greu de digerat publicului din orice tara. Iar in Franta, cu o rata a somajului de 10 la suta, electoratul era intr-o stare de spirit rebela.

Bruxelles-ul, prea departe de europeni

Oricare ar fi insa combinatia de motive care a dus la respingerea Tratatului, „nu"-ul francez inseamna ca, pentru prima oara, un membru fondator important al Uniunii s-a opus direct actualului proces de integrare europeana. Pina acum, nici un alt Tratat semnat de guvernele statelor membre nu a ramas neratificat, situatie care marcheaza o alta premiera.

Dar respingerea proiectului mai inseamna si ca unul dintre obiectivele fundamentale ale noii Constitutii europene a esuat: acela de a aduce UE mai aproape de opinia publica, mai aproape de cetatenii Uniunii si de aspiratiile lor.

Franta si UE vor avea in fata o provocare dura: de a raspunde publicului francez - de a gasi o modalitate prin care sa cistige sprijinul francez pentru actuala Uniune sau pentru orice varianta viitoare a acesteia.

Desi o noua chemare la referendum a francezilor nu pare probabila, in acest moment, exista precedentele Danemarcei si, ulterior, Irlandei, carora li s-a cerut sa se mai pronunte o data asupra Tratatului de la Maastricht.

O alta posibilitate luata in calcul este aceea ca Franta si Germania vor reactiona prin a continua indelung discutatele planuri de a crea un „nucleu" al Europei. Numai ca o astfel initiativa, determinata mai degraba de disperare si de criza decit de un puternic dinamism politic, pare o reteta sigura pentru esec.

Drum cu dificultati

O Uniune in criza si in care se va acorda mai multa atentie problemelor nationale si mai putin compromisului paneuropean, va fi una in care deciziile se vor lua cu tot mai mare dificultate - de la acordurile privind bugetul Uniunii pina la deciziile asupra viitoarelor extinderi (desi Tratatul de aderare a Romaniei si Bulgariei a fost deja semnat).

O alta problema esentiala va fi cea a mentinerii actualei date prevazute pentru deschiderea negocierilor de aderare cu Turcia, adica in toamna. Cele doua hotariri majore ale UE extinse cu 25 de membri au fost definitivarea Tratatului constitutional european si initierea negocierilor cu Ankara. Daca Uniunea extinsa esueaza la ambele capitole, lista sa de realizari devine aproape nula.

Cel mai bine ar fi sa se revina la masa de lucru, pentru elaborarea unui text simplificat si mult mai accesibil, dar, din pacate, acesta este si rezultatul cel mai putin probabil, este de parere comentatorul BBC.

Axa Paris-Bucuresti

Parisul si-a marcat singularitatea fata de restul Frantei, votind masiv in favoarea Constitutiei europene - 66,45%, in timp ce, la scara nationala, populatia a spus „nu" in proportie de aproape 55%. In capitala franceza, al carei primar socialist a facut activ campanie pro-Constitutia UE, toate cele 20 de arondismente au aprobat textul propus.

In Lyon, singurul oras din Franta, in afara de Paris, in care scrutinul s-a prelungit pina la ora locala 22.00, „da" a prevalat, de asemenea, cu 61,35% din voturi. Potrivit unui comunicat al Ambasadei Frantei la Bucuresti, 423 din cei 910 cetateni francezi aflati in Romania s-au prezentat la vot, 356 (84,56%) optind pentru „da".

Situatia a fost similara, la modul general, in cazul cetatenilor francezi aflati in strainatate, 80,99% din ei fiind favorabili Tratatului constitutional.

Atmosfera de criza la Palatul Elysee

Franta se pregatea deja, ieri dupa-amiaza, pentru schimbarea cabinetului condus de Jean-Pierre Raffarin, un premier a carui popularitate a atins valori negative record, in conditiile in care insusi presedintele Jacques Chirac se vede obligat sa reactioneze rapid la seismul politic devastator provocat de negatia populara a liniei promovate oficial - respingerea Constitutiei europene.

Vizibil afectat de respingerea prin vot a Tratatului constitutional european, Chirac a facut cunoscut inca de ieri dupa-amiaza ca va anunta „deciziile privind guvernul" in cursul zilei de astazi, demiterea sau demisia lui Raffarin fiind date drept sigure in mediile politice de la Paris.

In orice caz, spre prinz, echipa ministeriala a premierului, cantonata in Palatul Matignon (resedinta primului ministru), incepuse deja sa-si stringa dosarele si efectele personale.

In aceasta atmosfera de criza, Chirac si-a multiplicat ieri programul de intrevederi la Palatul Elysée, incepind chiar cu Raffarin. Au urmat „in vizita" actualul ministru francez de interne, Dominique de Villepin, si ministrul apararii, Michele Alliot-Marie, ambii citati drept posibili succesori la sefia guvernului.

Inaintea acestora, Chirac l-a primit insa pe principalul sau rival de dreapta, Nicolas Sarkozy, care este preferatul francezilor pentru functia de prim-ministru, potrivit unui sondaj CSA care il crediteaza cu 25% din preferintele populatiei, net detasat de ceilalti doi posibili contracandidati, Michele Alliot-Marie (13%), si Dominique de Villepin (11%).

„NU"-ul francez, capul de afis al zilei

Dupa respingerea de catre Franta a proiectului de Constitutie a Uniunii Europene, Agentia Associated Press a facut ieri o scurta trecere in revista a titlurilor aparute in principalele cotidiane europene - printre care si „Evenimentul zilei"-, in care situatia creata de votul francez a fost prezentata pe larg.

- „Non!" - titlu in „Die Presse", Austria

- „Francezii au intors spatele Europei" - „Evenimentul zilei", Romania

- „Daca Chirac ar avea demnitate politica, ar demisiona" - „El Mundo", Spania

- „Duminica neagra pentru UE - si pentru toata Europa!" - „Bild", Germania

- „Dupa „non", potopul" - „De Morgen", Belgia

„Minia franceza a darimat Europa"

Pentru presa franceza insa „NU"-ul francezilor se traduce printr-un esec de proportii catastrofale al presedintelui Chirac. „In mod evident, acest vot este asemenea unui seism, in primul rind in plan politic", fiindca astfel „poporul ii reamineste brutal lui Jacques Chirac ca nu a fost ascultat la precedentele consultari", scrie „La Tribune".

La rindul sau, „Le Parisien" scrie ca „55% NU e enorm. Francezii si-au aratat dezaprobarea pentru Chirac, dar si pentru cea mai mare parte a clasei politice".

In aceeasi nota, „La Presse de la Manche" evoca „lehamitea generala" si „o fractura intre populatie si clasa politica", in timp ce „International Herald Tribune" vede, dincolo de „o infringere personala a presedintelui Chirac", si „o respingere decisiva a constitutiei europene", elemente sintetizate cel mai bine de „Ouest France", cotidianul cu cel mai mare tiraj, care titreaza „Minia franceza a darimat Europa".

Replicile „seismului" din Franta

Rezultatul referendumului din Franta are consecinte profunde pentru viitorul continentului. Iata citeva dintre perspectivele unora dintre natiunile europene asupra rezultatului, in functie de interesele lor individuale:

Marea Britanie: La o privire superficiala, respingerea Tratatului il pune intr-o ipostaza stinjenitoare pe premierul Tony Blair, care a fost in favoarea adoptarii constitutiei UE.

Insa, in particular, el s-ar putea bucura ca va fi scutit de conducerea unei campanii dificile menite a obtine un „da" din partea britanicilor, ministrul britanic de externe, Jack Straw, punind ieri in dubiu utilitatea organizarii unei consultari populare in aceasta tara.

Germania: „Nu"-ul francez ridica semne de intrebare asupra preconizatului nou sistem de votare al Uniunii, care confera Germaniei o putere mai mare. Respingerea Constitutiei in Franta va frina elanul procesului de unificare europeana pe care Germania il sprijina ferm.

Polonia: Nou-sosita in UE, cu cea mai ridicata rata a somajului din Uniune, aceasta tara isi doreste o integrare si mai strinsa. Dar multi polonezi, temindu-se ca noua Constitutie europeana le va stirbi suveranitatea nationala, si-au dorit ca francezii sa o respinga.

Rusia: Moscova a privit circumspecta extinderea UE, mai ales ca fostele republici sovietice Estonia, Letonia si Lituania sint acum membre. Incetinirea procesului de extindere, consecinta a votului negativ, poate fi bine venita pentru Rusia.

Turcia: Respingerea Tratatului constitutional complica incercarea de aderare a Turciei, reducind numarul politicienilor europeni dornici sa sustina cauza natiunii turce, relativ saraca si preponderent musulmana, in fata scepticului electorat din UE.

Italia: Locuitorii peninsulei se vor bucura in secret de blocarea Constitutiei Europene, dupa ce adoptarea monedei unice si implementarea unor reforme dureroase a dus la reducerea puterii de cumparare a multor familii.

Votul negativ din Franta va intensifica dezbaterile dintre cei care vor sa pastreze „la dolce vita" sau, altfel spus, modelul social traditional, si cei care vad intr-o Europa unita un motor pentru progresul Italiei.