Deoarece Comisia Europeana are niste reguli clare, aceasta a decis ca proiectul nu si-a atins obiectivele la termenul stabilit si, drept urmare, banii deja platiti trebuie returnati la Bruxelles. Este vorba despre 1,2 milioane de euro, reprezentand "contributia Phare la avans si la primele sapte certificate de plata", transmite Delegatia Comisiei Europene la Bucuresti.
Deoarece memorandumul de finantare pentru proiectele de infrastructura este semnat intre Comisie si Guvernul Romaniei, banii vor fi returnati de catre Guvern, din bugetul de stat.
Pe langa fondurile Phare amintite, in cadrul proiectului s-au mai platit 400.000 de euro din bugetul Consiliului Judetean Constanta. In total, peste un milion si jumatate de euro, bani publici, au fost cheltuiti degeaba. Dupa doi ani, constructia nu este nici macar pe sfert realizata.
Protagonistii principali ai acestui scandal sunt autoritatile locale, Inspectoratul de Stat in Constructii, Ministerul Integrarii Europene, firma de constructii care a subcontractat lucrarea. Inca nu este clar cine este vinovat. Acesta este primul proiect Phare de valoare mare care da chix in Romania.
Comisia Europeana cere inapoi peste un milion de euro
Din cauza neintelegerilor asupra unor detalii legate de constructie, un proiect Phare a fost blocat. Guvernul Romaniei va plati acesti bani din Fondul National de Preaderare. Aceasta, pentru ca mai bine de jumatate de an, Ministerul Integrarii Europene (MIE) si Consiliul Judetean (CJ) Constanta nu au dat de capat detaliilor tehnice.
De fapt, se pune problema daca "Pavilionul Expozitional Constanta", proiect Phare in valoare de 6,3 milioane de euro, ar fi trebuit construit vreodata. MIE acuza CJ Constanta de "dezinteres fata de respectarea obligatiilor contractuale", mentionand "lungul sir de corespondente" purtat cu autoritatea locala, ramas fara efect.
Reprezentantii CJ Constanta spun ca terenul respectiv este nisipos si nu poate sustine o asemenea cladire. "Vizavi se afla hotelul Parc, construit asemanator. Acest hotel se inclina! Eu nu pot semna pentru o cladire in care vor intra 5.000 de oameni simultan si care se poate prabusi", spune Nicusor Constantinescu, presedintele PSD-ist al CJ Constanta.
Drept urmare, de indata ce s-a instalat in functie, in urma alegerilor locale din 2004, el a revocat autorizatia de construire acordata de catre fostul presedinte, PD-istul Stelian Dutu.
In acest caz, ne intrebam firesc de ce a fost acordata autorizatia de la bun inceput? Solutia tehnica initiala prezentata de catre experti era foarte buna, spun chiar reprezentantii CJ Constanta. Dar putea fi implemementata numai in anumite conditii.
Ghinion! Firma de constructii turceasca Guris Insaat Ve Muhendislik, subcontractorul principal, a anuntat, dupa cateva luni, "oprirea lucrarilor de forare fiindca nu au gasit nici un strat de rezistenta, nici la 27 de metri adancime", conform documentelor furnizate de catre CJ Constanta. Asadar, Guris a schimbat solutia tehnica initiala. In total, pana in vara lui 2004 proiectul intarziase deja cu zece luni.
De aici lucrurile se complica si mai mult. Controlul efectuat de Inspectoratul de Stat in Constructii (ISC) in luna august releva, in procesul verbal incheiat, "sase neconformitati grave" cu documentele de executie. Drept urmare, proaspatul presedinte al CJ, Nicusor Constantinescu, retrage autorizatia de construire.
Dupa o saptamana, MIE organizeaza "o intalnire cu toti factorii implicati in derularea proiectului", transmit reprezentantii Directiei de Dezvoltare Regionala din minister. Tot ei spun ca, dupa inca o saptamana, "ISC a hotarat reluarea activitatilor de constructii, problemele constatate fiind solutionate favorabil".
Nu aceasta a fost si opinia CJ Constanta, care a refuzat practic sa reia lucrarile la proiect.
"S-a modificat amplasamentul initial! In plus, nu aveam nici o dovada ca problemele erau solutionate in mod real", spune Nicusor Constantinescu. Acesta mai sustine ca numai presiunile "de la varf" au determinat ISC sa dea un aviz favorabil.
Pana la urma, CJ a eliberat totusi autorizatia de construire in martie 2005, cand proiectul se afla deja la limita perioadei de executie prevazuta in contractul de finantare Phare.
Prea tarziu. Dupa tot acest scandal, Comisia Europeana a solicitat, conform Delegatiei CE, returnarea sumelor deja platite pentru proiect, in valoare de 1,2 milioane de euro.
Presedintele CJ Constanta, Nicusor Constantinescu si reprezentantii Directiei de Dezvoltare Regionala din cadrul MIE, condusa de Gabriel Friptu, s-au "batut" in documente mai bine de jumatate de an. Nu s-a ajuns la nici o solutie salvatoare pentru proiectul Phare de infrastructura.
