Negocierea si semnarea contractului dintre Ministerul Administratiei si Internelor si firma EADS, in vederea securizarii frontierei de stat, s-a facut la presiunea directa a fostului prim-ministru Adrian Nastase si a fostului prim-adjunct al MAI, chestorul Toma Zaharia.

Aceste aspecte, cat si multe alte ilegalitati, au fost constatate de catre Corpul de Control al Ministrului de Interne, care a cercetat conditiile semnarii contractului cu EADS si a inaintat o sesizare Parchetului.

In acelasi timp, Directia Generala de Informatii si Anticoruptie a MAI, condusa de Virgil Ardelean, nu a intreprins nici un demers, timp de mai bine de sase luni, desi trebuia, conform legii, sa informeze Parchetul si PNA.

Imediat dupa numirea in functia de ministru de Interne, Vasile Blaga a anuntat ca a numit o comisie speciala care sa cerceteze modul in care fosta conducere a MAI a negociat contractul, in valoare totala de aproximativ un miliard de euro, cu compania EADS.

Cercetarile efectuate au durat cateva luni, iar raportul final a stabilit ca ge-neralii Toma Zaharia, Gheorge Carp, Anton Gagiu, Mihai Badescu si Mihai Tatut, au comis fapte de natura penala. Raportul contine 730 de pagini si trece in revista toate ilegalitatile comise.

Dincolo de aspectele pur tehnice, comisia de ancheta a constatat si a consemnat in documente oficiale un fapt mult mai grav. Contractul a fost negociat si semnat sub presiunea factorului politic.

Multi dintre poltistii implicati in negocierile cu EADS au declarat in fata comisiei de ancheta a MAI ca de fiecare data cand ridicau obiectii in legatura cu anumite neclaritati sau prevederi care avantajau concernul multinational li se atragea atentia ca Adrian Nastase si Toma Zaharia stau cu ochii pe ei.

Mai mult, ofiterilor MAI le-a fost transmis ca primul-ministru Nastase nu tolereaza nici o intarziere in graficul de activitati, in caz contrar, consecintele fiind deosebit de grave. In acelasi timp, anumiti membri ai comisiei de negociere au fost inlocuiti pe timpul negocierilor, intrucat au formulat obiectii.

Din documente reiese ca primul pas spre realizarea contractului a fost facut pe 14 iulie 2004, data la care au fost demarate procedurile de selectie a companiei ce va realiza securizarea frontierei. Coordonatorul proiectului a fost numit generalul Anton Gagiu, care s-a ocupat de selectarea participantilor.

Fara nici un fel de expertiza tehnica el alege, din peste 20 de societati, doar patru firme: Thales, Finmecanica, EADS si IBCOL.

A doua zi, pe 15 iulie, acelai general intocmeste un raport, avizat de seful Serviciului Juridic al MAI, Mihai Badescu, seful Directiei Financiare, Nicolae Chesnoiu, Gheorghe Carp si Toma Zaharia, prin care, fara nici o fundamentare tehnica, este atribuit contractul societatii EADS.

Raportul nu a fost avizat nici macar de catre directiile care urmau sa beneficieze de tehnica ce urma sa fie livrata, adica Directia Informatica, Directia Management Logistic, Directia de Integrare Europeana.

In baza acestor doua note, a fost intocmita nota de fundamentare, semnata de Ministerul Finantelor, Ministrul Integrarii si Ministrul Justitiei. Intr-o viteza nebuna, pe 23 iulie este aprobata Hotararea de Guvern nr. 1157/2004, prin care contractul este atribuit EADS.

Graba incredibila cu care s-a realizat aceasta intelegere este demonstrata si de faptul ca avizul Consiliului Legislativ a fost emis ulterior, pe 26 iulie. Atribuirea contractului s-a facut inainte de deschiderea ofertei EADS, fapt care s-a realizat abia pe 4 august, data la care s-au inregistrat procesele verbale de acceptare a ofertei concernului franco-german.

Pentru a reusi sa incheie contractul cu EADS, care trebuia finantat cu 650 de milioane de euro din fonduri publice si 200 de milioane prin programe PHARE, membrii Guvernului au indus in eroare organismele europene.

Astfel, pe 1 septembrie 2004, Comisia Europeana a solicitat oficialilor romani, prin intermediul lui Fabrizio Barbaso, sa confirme ca nu exista suprapuneri intre contractul cu EADS si proiectele finantate prin programe PHARE, dar si ca finatarea nu se va face din bani comunitari.

A doua zi, pe 2 septembrie, Marian Saniuta, ministrul de Interne, si Nicolae Tanasescu, ministrul Finantelor, raspund scrisorii primite si sustin ca nu exista suprapuneri si ca angajamentul cu EADS nu este finantat din banii Uniunii Europene.

In fapt, expertii desemnati de Vasile Blaga sa verifice contractul au constatat ca Programul PHARE 2003 contine doua proiecte de achizitii in valoare de 10 milioane de euro, care se suprapun peste contractul cu EADS. De asemenea, programele PHARE, aprobate in decembrie 2004, in valoare de 60 de milioane de euro, se suprapun, si ele, peste contractul cu EADS.

O alta ilegalitate se refera la operatiunile prin care partea romana urma sa recupereze o parte din costuri, asa numita operatiunie offset. Conform contractului, EADS s-a angajat, ca in cel mult 60 de zile, sa incheie un acord-cadru privind compensarile.

La data semnarii, autoritatile romane nici macar nu infiintasera Agentia de compensare pentru achizitii de tehnica speciala, asa cum prevedea legea. Agentia a fost infiintata abia in luna septembrie, dar nici pana la aceasta data EADS nu a incheiat un acord cadru de compensare.

Comisia de ancheta din cadrul MAI a constatat, totodata, ca din echipa de negocieri nu au facut parte ofiteri cu functii de raspundere sau cu experienta tehnica. Ca sa nu mai spunem ca nici macar nu s-au intocmit procese-verbale de sedinta, iar traducerea a fost, asigurata de avocatii angajati de EADS.

Toate discutiile s-au purtat pe marginea proiectului de contract prezentat de EADS, fapt impus de presedintele comisiei, Emilia Costin, si de directorul Unitatii de implementare a programului, Anton Gagiu, care a si stabilit drept data de semnare a intelegerii, ziua de 12 iulie.

Pe intreaga durata a asa ziselor negocieri, Gheorghe Carp, Anton Gagiu si Toma Zaharia au facut presiuni pentru ca toate clauzele impuse de EADS sa se regaseasca in contract.

Chiar si dupa semnare, la jumatatea lunii septembrie, in cadrul unei sedinte a comisiei, Toma Zaharia a impus mentinerea contractului in forma semnata, fara nici o modificare, chiar daca specialistii au subliniat lipsurile si erorile continute in contract.