Vineri, 24 iunie. Astazi, diavolul va fi intrupat in cinci tinere dragute si destul de bine imbracate, care, peste citeva minute, dupa ce-si vor pune basmale pe cap, vor astepta, urlind in genunchi, sa fie exorcizate. Prima intrare in scena se face pe nesimtite. Cei citiva zeci de oameni veniti la slujba si asezati deja in jurul preotului tresar cu totii speriati.

De undeva, din spatele bisericii, un urlet de femeie spinteca pret de aproape un minut linistea lacasului. Cind toata lumea incearca inca sa identifice „posedata", un copil speriat incepe si el sa plinga in bratele mamei. Atmosfera a fost creata, slujba poate incepe.

Primul pret: un acatist de 100.000 de lei

„Sint Sinzienele azi si lumea s-a dus la hram la Suceava. De aceea sint asa putini, ca altfel erau si peste suta", explica nea Costica Ursaciuc, gasindu-si treaba pe linga butoiul de agheasma cu robinet, situat in pridvor. El este „palimarul" bisericii din Calugareni, adica dascalul, dupa cum imi este recomandat de sateni, si casa lui e chiar peste drum.

Nu mai stie nici el de cind a devenit „asistentul" parintelui Daniil, dar iti poate spune cu precizie programul de exorcizari al acestuia si ce trebuie sa faci pentru a-l indupleca sa-si reverse harul asupra ta. Prima data cind ajungi la Calugareni trebuie sa-l cauti pe preot, sa-i spui problema pe care o ai, platind un acatist de 40 de zile, al carui pret recomandat este de 100.000 de lei.

Ca e vorba de sanatate, ca e vorba de o dusmanie pe care ti-o poarta cineva sau de un diavol care a apucat sa intre in tine, parintele gaseste sigur o solutie, spune el.

„Plecam acasa cu 20 de litri de agheasma

„Acu vreo patru ani eram bolnava tare, si cu inima, si cu rinichii.

In frica lui Dumnezeu va spun, nici pina azi n-am mai stiut de-atunci ce e durerea", zice o femeie, venita acum din Mihaileni-Botosani cu speranta ca preotul o va ajuta si intr-o problema de familie: „Copiii vor sa ma dea afara din casa cu barbatu’ meu de-al doilea", isi spune femeia necazul de care spera s-o scape parintele Horga, cu canonul impus: „99 de «Tatal Nostru» pe zi, 40 de zile, plus

post miercurea si vinerea". N-a avut prea multi bani si i-a lasat doar 50.000 de lei. Daca nu le vine gind bun fetelor pina atunci, va reveni la Calugareni.

„De cite ori am venit aici, am mers acasa, la Botosani, si cu 20 de litri de agheasma si la multi le-a fost de leac", spune o alta femeie la vreo 50 de ani, al carei zimbet piere imediat: „Numai la fata mea nu i-a fost de folos: are cununiile legate de sase ori", isi varsa aceasta naduful.

Popa care calca

Daca s-ar fi rezumat la canoane cu „Tatal Nostru" si agheasma, preotul Daniil Horga ar fi ramas ceea ce si este, un simplu preot de tara, cu un trai linistit alaturi de preoteasa lui. Celebritatea si clientii din intreaga tara le-a cistigat insa „patentindu-si" o metoda inedita pentru vindecarea de boli si scoaterea dracilor din posedati.

El este pentru toti cei din zona „popa care calca pe oameni". Operatiunea nu se petrece insa chiar in vazul lumii, ci in niste camarute anexate casei parohiale din spatele lacasului. „Bolnavii", cum ii numeste el, sint retinuti acolo citeva zile, saptamini sau chiar ani. „Calca pe bolnavi si zic ca se vindeca", sustine tinara Mihaela, care sta chiar linga biserica.

„Ne-a aliniat cu fata in jos pe toti citi eram acolo, intr-o camera femei, intr-o camera barbati, si calca pe noi, asa cum ar merge pe drum. Dar era usor, gindeai ca-i o vrabie", spune femeia de peste o suta de kilograme, de loc din Mihaileni.

Si zice si palimarul cu bujori in obraji: „I-am zis odata: «Parinte, poate o iesi un drac din cineva si o intra in mine», dar el mi-a raspuns: «N-ai nici o grija, Costica»."

Afacere de familie

Batrinetile nu-i mai permit parintelui sa mai „calce" asa de des, explica Costica Ursaciuc, insa oamenii vin din ce in ce mai multi la Calugareni. Odata ce si-a facut un nume si a prins cheag, parintele si-a facut in urma cu citiva ani si un „schit", cum ii spun credinciosii, chiar in mijlocul cimpului, in drumul spre Dorohoi.

Altii ii mai spun „manastire" sau „azil", insa nu este nimic din toate astea. Seamana mai degraba cu un „ranch" in stil moldovenesc, cu cladiri si anexe nenumarate, in care sint cazati clientii parintelui. Teoretic pe gratis cel putin la inceput. Apoi, celor nevoiasi li se cer cite 20.000 de lei pe zi.

„Pentru lemne", se isterizeaza o femeie din Bucuresti, deranjata de prea multele intrebari si trecind imediat la amenintari. „Te omor, pleaca de-aici, lasa-l in pace pe parinte". Afacerea nu sta insa in picioare gratie banilor celor necajiti. Ci datorita oamenilor cu stare, care, auzind de Calugareni, vin si fac „milostenii" consistente in mod regulat.

Cu parul carunt prins in coada, ca un calugar, parintele Daniil inspira incredere. Putini sint cei care fac comentarii, si acestea legate mai ales de fiul sau, Dimitrie. Absolvent de Fizica, tinarul a fost indrumat de tatal sau sa schimbe meseria de profesor cu cea de preot, terminind in urma cu citiva ani Teologia, la fara frecventa. Sta la oras, in Suceava, dar el este acum parohul.

Tatal sau vine doar vinerea, cind are program de exorcizari, si fiecare isi vede de treaba lui: in vreme ce fiul duce slujba, batrinul sta in mijlocul bisericii, pe un scaun, cu posedatii jur-imprejur.

Istericale ca la comanda

Citeva femei, asezate in dreapta altarului, respecta si ele programul de intilnire cu diavolul. Ca din senin, urla alternativ, pe mai multe voci. Cind nu tipa, stau cuminti in genunchi, cu niste prosoape in mina, in care scuipa din cind in cind, ca la indemnul unui regizor. Cea mai tinara se opreste la un moment dat si incepe sa caste a somn, ca si cum s-ar fi plictisit.

Locul ii este imediat luat de o femeie asezata pe o banca din spate, imbracata in negru, si care se ridica brusc, tipind si ea ca din gura de sarpe. Fetele ambilor preoti ramin impasibile. Cel virstnic, cu un pix si cu un teanc de hirtii in mina, insemneaza acatistele: sa stie de cite ori le-a citit.

„Intelepciune, drept sa ascultam Sfinta Evanghelie...", cinta preotul tinar, fiind imediat acoperit de tipatul unei „posedate" ce s-a cocotat in balconul din pronaosul bisericii, unde ar trebui sa stea corul.

La sfirsitul slujbei, toate au, ca la inceput, fetele destinse, singurul motiv de incruntare fiind aparatul de fotografiat. Sint gata sa apere cu forta imaginea preotilor.

„Au crezut ca sinteti niste sectanti, ca ei nu au voie sa intre in biserica", explica reactia violenta a credinciosilor preotul tinar fata de aparatul foto, secondat de un enorias pus sa ne tina calea in ulita: „Plecati de-aici, daca vreti sa ramineti intreaga". Nu departe de biserica, o zaresc pe una dintre cele mai active „posedate". Fara basma, femeia sedea pe iarba, in fata unui magazin-crisma. Se odihnea. •

• Doua rituri, un singur diavol

Parintele consilier Constantin Stoica, purtatorul de cuvint al Patriarhiei Romane, spune ca in Biserica Ortodoxa Romana nu exista termenul de exorcizare in sensul strict al cuvintului. „Alungarea necuratului se face prin moliftele Sfintului Vasile cel Mare si Ioan Gura de Aur, procedee prin care se cere ajutorul lui Dumnezeu care lupta cu diavolul".

Acestea sint rugaciuni „foarte profunde, iar cel care vindeca este Dumnezeu, nu preotul. Nu exista coercitii de natura fizica in timpul acestor rugaciuni, care pot fi rostite de orice preot", a adaugat parintele Stoica.

In ceea ce priveste lumea catolica, Vaticanul si-a modernizat regulile privind exorcismul in 1999, neschimbate din 1614. Cu exceptia citorva formule noi, textul a ramas nemodificat, dar inovatia consta in recomandarea adresata preotului de a consulta medici si psihiatri, dupa caz.

Principalele dioceze catolice au propriii lor exorcisti si, din februarie 2005, universitatea pontificala Regina Apostolorum ofera un curs de doua luni despre demonologie, prezenta notiunii de „diavol" in textele sacre si patologia posesiei. Chiar si Papa Ioan Paul al II-lea a facut cel putin o exorcizare, in 1982, asupra Francescai Fabrizzi.