De la 1 mai 2005, sectiile si posturile de jandarmi din zonele rurale si-au incetat activitatea. Drept urmare, peste 4.200 de jandarmi din intreaga tara ar fi trebuit pusi pe liber de catre conducerea Ministerului Administratiei si Internelor (MAI). Lucrurile nu au stat insa asa, ei gasindu-si salvatorul in proaspatul secretar de stat de la Interne, Anghel Andreescu.

Acesta provine din structurile Jandarmeriei, unde a avut gradul de general, si nu l-a lasat inima sa-si abandoneze camarazii. Astfel, la cererea actualului sef al Jandarmeriei, generalul Costica Silion, Andreescu le-a facut din nou loc in schema MAI celor ramasi pe dinafara, creandu-le un serviciu separat, pe cat de costisitor, pe atat de ineficient.

I-a legat astfel pe jandarmi ca pe pietre de gatul Internelor. Demersurile secretarului de stat au impus miscari masive de cadre in minister si dislocarea unor fonduri uriase de la bugetul, si asa prafuit, al Politiei Romane.

Initial, Anghel Andreescu a avizat favorabil o nota intocmita de Silion, prin care acesta propunerea desfiintarea singurului serviciu specializat in domeniul pazei si protectiei magistratilor si instantelor judecatoresti din Romania (n.r. - Serviciul Instante Judecatoresti si Protectie Magistrati) si inlocuirea cadrelor acestuia, aproximativ 1.400, cu jandarmi.

Dupa ce a trecut pe la Andreescu, nota-raport a primit si aprobarea formala a ministrului Vasile Blaga. Interesant este ca serviciul desfiintat se remarcase in cei 11 ani de existenta pentru modul ireprosabil in care si-a desfasurat activitatea.

Astfel, printr-o manevra ce da probabil batai de cap contabililor MAI, posturile celor 1.400 de politisti ai serviciului ( n.r.- la nivelul intregii tari) au fost realocate, in proportie de trei la unu, de cei 4.300 de jandarmi. Numai posturile, pentru ca in atributile jandarmilor nu intra si paza magistratilor, ceea ce necesita acum infiintarea a inca un serviciu.

Adica, alti bani, alta distractie. Pe de alta parte, potrivit unor surse din cadrul Politiei, conducerea Jandarmeriei i-a angajat in cadrul noului serviciu de paza si pe unii dintre politistii inlocuiti, „pentru ca, ce sa-i faci, ei erau cei care stiau cu ce se mananca".

„Averea" n-a izbutit sa discute cu secretarul de stat Anghel Andreescu, chestorul fiind „intr-o vizita oficiala", dupa cum ne-au declarat reprezentantii Serviciului de Informare Publica al MAI. „Nu este o chestiune de protectie sociala in conditiile in care noi suntem pe deficit. Fiind vorba de bani de la buget nimeni nu se joaca.

Lucrurile se justifica atat timp Jandarmeria a preluat trei obiective si nu unul asa cum aveau cei de la Politie", ne-a declarat, totusi, purtatorul de cuvant al Jandarmeriei, capitanul Alin Avram.

Obiectivele la care se refera Alin Avram sunt: paza instantelor (n.r.-cladiri), paza accesului (n.r.-intrari) si asigurarea ordinii in instante. Ceea ce purtatorul de cuvant al Jandarmeriei nu a mentionat este ca rolul fostului Serviciu Instante Judecatoresti si Protectie Magistrati, era, asa cum specifica si titulatura, paza judecatorilor, a familiilor si bunurilor acestora (n.r.

- obiectiv prevazut in H.G 593/1993 si in protocoalele semnate, la acea vreme, intre Ministrul de Interne si Ministerul Justitiei), lucru pe care cei peste 4.200 de jandarmi nu-l mai asigura azi. Cat despre jandarmii care asigura paza cladirilor „pe timp de noapte", asa cum ne-a precizat purtatorul de cuvant al Jandarmeriei, cel putin la nivelul Bucurestilor, ei pot fi numarati pe degete.

Decizia conducerii MAI de „eficientizare" a activitatii anumitor sectoare de activitate nu este singulara. Printr-un alt proiect, de la inceputul lunii martie, 1.700 de jandarmi au fost transferati in structurile Politiei.

„Acest demers este justificat de exigentele Uniunii Europene, de crestere a capacitatii operative a Politiei, pentru asigurarea unui climat de ordine si siguranta publica corespunzator in tara noastra, cat mai apropiat de standardele U.E. in domeniu", preciza, intr-o conferinta de presa ministrul Vasile Blaga.

Metoda de compensare a lipsei de personal a Jandarmeriei a fost „recrutarea si angajarea, in cel mai scurt timp, a aproximativ 2.000 de jandarmi".

In aceeasi zi, pentru „inlaturarea paralelismelor", tot sub patronajul chestorului Andreescu, cei doi sefi ai Politiei si Jandarmeriei, Valentin Fatuloiu si Costica Silion, au semnat un „plan cadru de cooperare", prin care politistul se angaja sa nu mai stea „in picioarele" jandarmilor.

Ce nu e clar este daca aceste masuri au fost impuse cu respectarea programului de guvernare care subliniaza necesitatea transformarii „aparatului" Ministerului Administratiei si Internelor in structuri suple prin „reducerea numarului actual de posturi" si desfiintarea unor structuri din cadrul Jandarmeriei si Politiei.

Ca o ironie, in timp ce secretarul de stat Anghel Andreescu si ministrul Vasile Blaga desfiinteaza servicii specilizate ale Politiei pentru a nu arunca in strada aproape trei mii de purtatori de uniforme, MAI a primit acum doua zile, prin decizia Guvernului de rectificare a bugetului, un plus peste 5.300 de miliarde de lei.

Banii provin din diminuarile facute la bugetele ministerelor Muncii, Transporturilor, Ministerul Apararii Nationale, Agriculturii, Ministerului Economiei si Comertului si nu in ultimul rand al Sanatatii, acolo unde exista intr-adevar probleme extrem de grave.

Experimente pe magistrati

Judecator Viorica Costiniu, Presedintele Asociatiei Magistratilor din Romania „Noi credem ca s-a actionat cu usurinta chiar cu lipsa de responsabilitate. Decizia conducerii MAI este lipsita de orice fel de motivare. In primul rand, atributiile Politiei in activitatea de paza a magistratilor sunt prevazute de catre Constitutia Romaniei, ca urmare decizia incalca legea.

Noi am avut o discutie cu secretarul de stat Andreescu despre aceasta reforma, atat timp cat specializarea cadrelor din Politie a durat mai bine de zece ani. Apoi am mutat acest dialog la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii unde presedintele Dan Lupascu a purtat o corespondenta cu MAI in vederea pastrarii Politiei, lucru care nu s-a intamplat.

Ca sa nu mai spun ca prestatia Jandarmeriei este sub orice critica. Nu sunt specializati. In acest moment, magistratii sunt supusi unui experiment in conditiile in care institutiile au fost practic militarizate".

In plus, presedintele Pro-Democratia, Cristian Parvulescu ne-a declarat: „Este o chestiune incredibila. In conditile in care nu poti lasa magistratii fara protectie tocmai acum, cand au nevoie, mai mult ca niciodata de protectie. Este un deserviciu facut reformei in Justitie.

Este adevarat ca, din cate stiu eu, numarul de politisti si jandarmi ar fi trebuit sa creasca, insa, aici discutam de profesionalim. E clar ca scaderea gradului de profesionalim duce la cresterea numarului de angajati. E o crestere nejustificata".

„Micul Napoleon" al Jandarmeriei

Chestorul Anghel Andreescu este fostul sef al Jandarmeriei Romane precum si al Centrului de Studii Post-universitare Bucuresti din cadrul ministerului. Andreescu s-a facut cunoscut in 1999 cand, in calitate de sef al jandarmilor, a reusit sa blocheze marsul minerilor lui Cozma spre Bucuresti, in celebra batalie de la Stoenesti. Atunci,

Anghel Andreescu a fost numit in functie tocmai pentru gestionarea acestui moment de criza, fiind considerat cel mai potrivit, in conditiile in care, la Costesti, predecesorul sau, generalul Stan Stingaciu, esuase lamentabil in fata minerilor.

Andreescu este cel care l-a inlocuit in functie, la sfarsitul lunii ianuarie, pe chestorul principal Zaharia Toma, a carui longevitate in functie ii atrasese porecla de „T-zeu".