Curtea Constitutionala judeca azi integrarea in UE

de     Ziua
Miercuri, 6 iulie 2005, 0:00


Curtea Constitutionala se pronunta astazi asupra sesizarilor referitoare la legile privind proprietatea si reforma justitiei, pentru care Guvernul si-a asumat raspunderea in Parlament.

In urma cu doua zile, judecatorii Curtii au luat in discutie sesizarea PRM la Legea privind reforma in domeniile justitiei si proprietatii si au stabilit sa dea o solutie in aceeasi zi in care se va pronunta si asupra contestatiilor silmilare formulate de PSD si Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ).

PRM a atacat la Curtea Constitutionala Legea privind reforma in domeniile justitiei si proprietatii pentru care Guvernul si-a asumat raspunderea in Parlament, invocand incalcarea articolului 114 din Constitutie, deoarece de fapt Guvernul si-a asumat raspunderea pe mai multe proiecte de lege si nu pe unul singur, asa cum stabilesc prevederile constitutionale.

Si PSD a contestat la Curtea Constitutionala pachetul de legi privind proprietatea si reforma justitiei, invocand incalcarea - in cadrul asumarii raspunderii guvernamentale de catre Cabinetul Tariceanu - articolului 114 din Constitutie, care prevede faptul ca raspunderea este angajata pentru un act normativ, si nu pentru un pachet de legi. (C.E.)

Pledoaria Guvernului in fata Curtii

Ministerul Justitiei a publicat ieri, pe site-ul institutiei, argumentele invocate Curtii Constitutionale de catre Guvern pentru respingerea celor trei contestatii referitoare la pachetul de legi pentru reforma Justitiei, pachet pentru care Guvernul si-a asumat raspunderea in Parlament.

Contestatarii, in sesizarile inaintate Curtii Constitutionale, se refera la o forma de discriminare fara a observa - sustine Executivul - ca in realitate judecatorii beneficiaza de un regim profesional in care atat nivelul de salarizare, cat mai ales conditiile de pensionare sunt in sensul unei discriminari pozitive.

Judecatorii beneficiaza de un regim profesional in care atat nivelul de salarizare, cat mai ales conditiile de pensionare sunt in sensul unei discriminari pozitive, potrivit modificarilor legislative privind reforma justitiei.

Astfel, referitor la afirmatia ca interdictia exercitarii functiei de magistrat dupa implinirea varstei prevazute de Legea 19/2000 privind pensionare ar fi neconstitutionala, Guvernul spune ca aceasta nu poate fi sustinuta.

Curtea Constitutionala va decide azi asupra celor trei sesizari de neconstitutionalitate inaintate de Inalta Curte de Casatie si Justitie, Partidul Romania Mare si, respectiv, Partidul Social Democrat cu privire la pachetul legislativ privind reforma in domeniile justitiei si proprietatii.


Imoralitatea pensiilor magistratilor

Ideea cumularii pensiei de serviciu pe care o incaseaza un magistrat cu indemnizatia pe care acelasi magistrat o poate avea ramanand in functie este in acest context vadit inechitabila si profund imorala, se arata in motivarea Guvernului.

Mai mult, este de remarcat ca judecatorii sau procurorii pensionati pot realiza in continuare un astfel de cumul intre pensia de serviciu si veniturile suplimentare obtinute din munca in alte activitati decat acelea de magistrat.

Pe de alta parte, magistratii - care au implinit varsta de pensionare, potrivit Legii 19/2000 - pot solicita sefilor lor sa le permita sa ramana in institutii, fara a fi necesar avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

Totodata, Executivul arata ca nu este deloc rezonabila evocarea de catre judecatorii actualei instante supreme a Deciziei 25/20 septembrie 1934 a Sectiilor Unite a Curtii de Casatie - hotarare pe care Nicolae Titulescu o califica drept "rusinoasa" si care l-a determinat pe Nicolae Iorga sa afirme ca "inaltii magistrati s-au imbracat in robe de stamba".

"Oricum, situatiile sunt diferite, intrucat in cazul de fata se elimina posibilitatea prelungirii conditionate a ocuparii functiei dupa implinirea varstei legale de pensionare, intrucat aceasta conditionare il face pe magistratul pensionabil sa fie santajabil, imprejurare care ii afecteaza ab initio impartialitatea si independenta", sustine Executivul.


Magistratii cer cu indarjire sa fie stresati cat mai mult

In ciuda faptului ca mai toti magistratii se plang ca au o munca stresanta, cand vine vremea pensionarii niciunul nu vrea sa-si depuna dosarul.

Conform expertilor Guvernului, la fel de putin concludenta apare Hotararea 1 din 3 mai 2005 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie in care sunt evocati factorii suplimentari de stress cu care se confrunta judecatorii pentru a se ajunge la bizara concluzie ca "suprasolicitarea intelectuala" impune o prelungire a duratei activitatii lor profesionale.

"Contradictia evidenta dintre argument si concluzie anuleaza aceasta incercare de protejare a unui interes pur personal, acela de a ocupa cat mai mult timp o functie", mai spune Guvernul.

Majoritatea magistratilor Inaltei Curti de Casatie si Justitiei (ICCJ) au criticat la Curtea Constitutionala modificarile legate de vechimea necesara pentru promovare si de varsta de pensionare, despre care au spus ca vor duce duce la o reducere cu peste un sfert a personalului, in conditiile in care, la ultimele examene pentru admiterea in magistratura, doar un candidat din zece a fost admis.

Aceasta, alaturi de amendamentele privind reducerea excesiva a duratei stagiului si promovarea la ICCJ a persoanelor cu doar opt ani vechime in magistratura, nu va duce in nici un caz la crearea unui adevarat corp de profesionisti, au mai sustinut ei.


Inalta Curte critica limitarea independentei magistratilor

Modificarile substantiale continute de proiectele de legi referitor la organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instantelor judecatoresti si a Ministerului Public si in statutul magistratilor sunt de natura a contura in dimensiuni diferite, neadecvate, principiul independentei judecatorului, au mai sustinut judecatorii ICCJ.

Judecatorii Curtii Supreme sustin ca prin proiectele in discutie se introduc discriminari in ceea ce priveste accesul la profesia de judecator si procuror, ori la functiile de conducere din magistratura, incalcandu-se dispozitiile imperative ale actelor internationale la care Romania este parte.

In replica, Ministerul Justitiei afirma ca modificarile propuse sunt in total acord cu documentele internationale in materie si chiar se ridica deasupra standardelor europene.

Astfel, Recomandarea (2000)19 privind rolul procurorului in sistemul justitiei penale, adoptata de Comitetul de Ministri al Consiliului Europei, afirma in articolul 11 ca "parchetele vor da periodic si public socoteala pentru activitatile lor si, in special, pentru cum au indeplinit prioritatile".

In articolul 13 al aceleiasi recomandari se recunoaste posibilitatea ca procurorii "sa faca parte din Executiv sau sa fie subordonati Guvernului" si se cer anumite garantii, cum ar fi reglementarea prin lege a puterilor executivului asupra procurorilor, transparenta in exercitarea puterilor Executivului asupra procurorilor, respectarea tratatelor internationale si a principiilor generale de
drept etc.

Modificarile operate de proiectul de lege pentru care Guvernul si-a asumat raspunderea in Parlament merg insa mai departe, in sensul ca atribuie mult mai multa independenta procurorilor din Romania decat s-a impus prin recomandarile europene, sustine Ministerul Justitiei.


Magistrati ai instantelor inferioare sustin ca ICCJ nu ii reprezinta
Magistrati ai instantelor inferioare afirma ca sesizarea instantei supreme - care invoca neconstitutionalitatea unor prevederi din legile pentru care Guvernul si-a angajat raspunderea in fata Camerelor reunite ale Parlamentului - nu este reprezentativa pentru puterea judecatoreasca.

Judecatorii Horatius Dumbrava - de la Curtea de Apel Targu Mures si Adrian Neacsu - de la Tribunalul Vrancea au depus ieri, la Curtea Constitutionala, o cerere de interventie in dosarul avand ca obiect solutionarea sesizarii de neconstitutionalitate a unor prevederi cuprinse in pachetul de legi privind reglementarea juridica a proprietatii si reforma in justitie.

Prin interventia formulata, cei doi magistrati sustin ca sesizarea formulata de catre instanta suprema care invoca neconstitutionalitatea unor prevederi din legile pentru care Guvernul si-a angajat raspunderea in fata Camerelor reunite ale Parlamentului nu este reprezentativa pentru puterea judecatoreasca.

Conform Mediafax, in interventia formulata de cei doi se arata: "Astfel, sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie a fost facuta fara consultarea corpului de judecatori, desi puterea judecatoreasca nu se exercita numai de Inalta Curte, ci si de celelalte instante judecatoresti. Justitia este infaptuita nu numai de judecatorii instantei supreme, ci de toti judecatorii.
Justitia se face sau esueaza prin fiecare reprezentant al ei".

Potrivit sursei citate, demersul lui Dumbrava si Neacsu constituie finalizarea unei actiuni spontane a unui numar insemnat de magistrati (aproximativ 150 - n.r.) de la diferite instante din tara, adeziuni semnand judecatori din Bucuresti si judetele Cluj, Galati, Harghita, Iasi, Maramures, Mures, Neamt, Prahova, Suceava, Vaslui, Vrancea.

Judecatorii si-au exprimat "dorinta continuarii imediate a procesului de reformare institutionala si morala a sistemului judiciar", se arata in comunicat. Cei doi judecatori afirma ca "daca reforma de sus nu se poate, atunci ea trebuie sa vina de jos". (P.N.)



















49 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Marţi