Sectorul bancar romanesc are viitor luminos... e suficient sa privesti la gradul redus de indatorare si la economisirea anemica in randul populatiei pentru a realiza ca loc de crestere exista din belsug.

In acest context, marjele practicate de banci pot fi, daca nu aprobate, macar intelese (ecartul dintre depozitele la termen si credite trece bine de 10% in cazul imprumuturilor in lei, si de 5% pentru cele in valuta).

Chiar daca nu te incanta costurile mari ale creditelor, in special pentru cele de consum (in UE, un astfel de imprumut in euro are o dobanda de 5-7%), poti spera cel putin ca ascutirea competitiei dintre banci va duce la scaderea dobanzilor.

Sunt insa cateva lucruri mai greu de digerat.

Cum sa iei mai putin decat ai depus

Ai ceva bani, iti vor trebui abia peste o luna si nu vrei sa-ti strici somnul tinandu-i la saltea. Ii depui deci la banca, cu o dobanda de 7% pe an. La scadenta, descoperi ca ai castigat... 0,2% (dupa scaderea comisionului de retragere de 0,5% si a impozitului de 10% pe dobanda). Daca ne raportam si la inflatie, s-ar putea sa nu mai fie vorba de un castig, ci de o subtiere a puterii de cumparare.

Din punctul nostru de vedere, pastrarea nivelului de 0,5% in conditiile in care dobanzile au scazut destul de mult, devenind real negative pentru anumite scadente, nu se mai justifica. Poate ca la sume mari, acest 0,5% perceput la retragere de banca (e vorba in special de colosii BCR si BRD, exista insa si banci care nu iti opresc acest comision, precum Volksbank, Piraeus) nu pare exagerat.

Totusi, daca vorbim de un depozit de 1 miliard, comisionul ajunge la 5 milioane lei, o suma frumusica. La altii insa (Austria, Erste Bank, de pilda) comisionul reprezinta o suma fixa, de cativa euro, indiferent de marimea retragerii. Tot la acest capitol, sa amintim de comisionul perceput in cazul rambursarii anticipate (minim 1%).

Daca nu ar exista marjele babane de care aminteam mai sus, daca bancile s-ar lupta sa dea credite ipotecare cu dobanzi de 3-5% ca in spatiul euro, poate am mai inchide ochii. Nu e insa cazul, iar penalizarea celor care platesc mai repede in conditiile in care oricum au suportat o perioada dobanzi piperate nu ni se pare ok.

Evaluari la nivelul anului 2002

Creditul de nevoi personale cu garantii reale devine tot mai popular. Poti imprumuta chiar si peste 20.000 euro garantand cu ipoteca pe un imobil (poate fi si al unei rude). Acesta trebuie evaluat si aici incep semnele de intrebare. Astfel, pentru un credit de 19.

000 euro contractat de la principala banca din sistem, evaluatorul a apreciat anul trecut valoarea unui apartament de doua camere din Berceni la 21.000 euro. Apartamentul se vindea insa pe piata in acel moment cu peste 30.000 euro.

Intelegem dorinta functionarilor bancari de a avea ipoteca asupra unui bun care sa poata fi vandut cat mai repede, dar acest fapt nu ar trebui sa ignore realitatile pietei (intre timp pretul a continuat sa creasca).

Ipoteca+asigurare de viata... Nu se calca pe picioare?

Daca facem abstractie de dobanzile mari, costul mare al creditelor se datoreaza si prudentei exagerate din sistemul bancar. Astfel, la ce bun sa ai si asigurare de viata si asigurare de bunuri? E clar ca daca nu iti rambursezi la timp ratele banca te va executa si iti va scoate la vanzare casa (sau masina, televizorul etc., in functie de tipul creditului).

Aceasta este oricum asigurata astfel incat daca apar evenimente neprevazute banca nu ramane cu ochii in soare. Mania bancilor de a sufla si in iaurt iti umfla insa artificial rata lunara.

Consultanta? Sublima, dar lipseste cu desavarsire

Daca ai dileme legate de modul de economisire (lei/valuta?) nu la banca afi raspunsurile. Nu exista rapoarte ale departamentelor de analiza care sa fie cunoscute de functionarii de ghiseu si care sa le foloseasca pentru a-si ghida clientii, macar in linii mari.

Acestia stiu pe de rost produsele bancii dar cam atat, la capitolul consiliere tot la cunostiinte trebuie sa apelezi daca te simti ignorant in ale finantelor. Despre birocratie e inutil sa mai dam detalii, toti ne-am lovit de vrafurile de hartii pe care trebuie sa le completezi la banca in cazul unei depuneri/retrageri/schimb valutar/OP etc.

Un pas inainte il reprezinta solutia implementata de ING, utilizarea sistemului de bancomate si multimate facand aproape inutila prezenta functionarilor bancari.