Din pozitia de ministru al economiei, Dan Ioan Popescu a controlat presa prin reclame la termocentrale, energie nucleara si gaz metan, in valoare de zeci de milioane de euro

Evenimentul zilei” a dezvaluit in ultimele doua editii informatii in premiera despre averea si conexiunile de afaceri ale unuia dintre cei mai puternici si influenti membri ai PSD, Dan Ioan Popescu.

Fost ministru al economiei in guvernul Adrian Nastase, DIP a reusit sa stranga in ultimii 15 ani, in care activitatea lui principala a fost politica, o avere cuantificabila de cel putin 11 milioane de euro.

Dan Ioan Popescu a avut si legaturi cu zona afacerilor, fiind actionar intr-o firma si administrator in alte sase, societati din care s-a retras cand a fost numit ministru.

In perioada in care a condus unul dintre cele mai importante portofolii ale guvernului, fostii parteneri de afaceri ai lui DIP din societatea Ital Agency, proprietari si ai firmei Luxten, au beneficiat de zeci de contracte incheiate cu institutii aflate in subordinea lui Dan Ioan Popescu.

Patru ani la rand, Dan Ioan Popescu a fost „regele” neincoronat al publicitatii pe banii publici. Prin institutiile si companiile subordonate, Ministerul Economiei si Comertului „a tocat” pentru imagine, in patru ani, nu mai putin de 37 milioane euro.

DIP a reusit sa-si cumpere linistea cat timp a fost la putere prin suplimentarea banilor indreptati catre publicatiile loiale PSD si penalizarea celor care au indraznit sa lezeze imaginea partidului cu anchete si dezvaluiri.

Cheltuieli nespecificate

Potrivit cancelariei guvernului, la nivelul Ministerului Economiei si Comertului (MEC) „s-au tocat” pentru imagine peste 37,5 milioane euro sub guvernarea PSD, mai mai mult de un sfert din aceasta suma fiind cheltuita in anul electoral 2004. „Investitiile” in imaginea ministerului condus de Dan Ioan Popescu au reprezentat 63a din totalul sumei atribuite de intregul guvern in acest scop.

Surprinzator este faptul ca, printr-un raspuns primit de la MEC, suma cheltuita pe vremea lui DIP pentru publicitate nu este recunoscuta de succesorii acestuia la carma MEC. In baza Legii 544/2001, EVZ a solicitat ministerului situatia defalcata a banilor cheltuiti pentru imagine, care sa includa si entitatile subordonate.

Drept raspuns, seful Directiei Buget, Marian Aretu, ne-a comunicat ca „in perioada 2000-2004, MEC nu a avut alocat buget pentru publicitate sau actiuni de informare publica”.

Bugete de imagine tinute la secret

Cu toate ca nu au concurenta pe piata, companiile aflate sub autoritatea MEC - cum sunt Electrica, Nuclearelectrica, Hidroelectrica, Termoelectrica, Distrigaz Sud si Nord - au cheltuit sume imense pentru imagine, promovand produse precum... termocentralele, energia nucleara sau gazul metan.

Pagini intregi din presa centrala si locala au fost ocupate de machete publicitare cu mesaje de genul: „Energie sigura si curata pentru prezent si viitor” (Nuclearelectrica), „Stapanim o forta a naturii!” (Distrigaz Sud) sau, pur si simplu, sigle ale companiilor respective.

Societatile aflate sub autoritatea MEC carora le-am solicitat informatii despre sumele cheltuite pentru publicitate si publicatiile care au beneficiat de contracte de acest gen s-au eschivat sa ne dea informatii. Conducerile acestora au motivat, la unison, ca nu intra sub incidenta prevederilor Legii 544.

Din 72 de companii aflate in subordinea, in coordonarea sau sub autoritatea MEC, doar patru au acceptat sa ne dezvaluie bugetele de imagine din anul 2004. Restul institutiilor si societatilor fie au ignorat solicitarile, fie au motivat ca au clauze de confidentialitate in contracte.

Totusi, monitorizarile de publicitate efectuate de firme si agentii specializate au scos la iveala cantitati imense de reclama la societatile ce apartin de MEC. Avalansa publicitatii de stat a abundat - pentru unele ziare - in campania electorala, multe dintre machete avand grafica si mesaje asemanatoare cu materialele de propaganda ale PSD.

„DIP a mituit presa cu publicitate”

Directorul Agentiei de Monitorizare a Presei (AMP), Mircea Toma, sustine ca Dan Ioan Popescu a folosit publicitatea de stat pentru a se proteja de aparitiile negative in presa. „Pana in 2004, in alegeri, Dan Ioan Popescu nu a aparut deloc la televiziuni, in stiri, si cred ca nici in presa scrisa nu a fost vizibil aproape deloc.

Pe subiecte de coruptie in principiu nu a aparut pentru ca a cumparat tacerea prin publicitate. (...) A mituit presa. Sunt tone de articole publicitare care domina publicitatea explicita”, ne-a declarat Mircea Toma.

„Dan Ioan Popescu este unul dintre cei trei mari achizitori de protectie, pe langa Miron Mitrea si Dan Nica. Dupa alegeri este protejat de firma Energy Holding care-i cumpara publicitate, pentru ca nu mai are acces la publicitatea guvernamentala, controlata prin decizia ministrului”, a mai spus seful AMP.

Sanctiuni in Raportul de tara

In raportul de tara pe anul 2004, Romania a fost taxata de Comisia Europeana la criteriul politic pentru ingradirea libertatii de exprimare si dependenta institutiilor de presa fata de banii publici. „Multe organizatii media nu sunt viabile din punct de vedere economic si existenta lor viitoare poate depinde de sustinerea unor interese politice sau comerciale.

Studii externe au evidentiat faptul ca relatarile jurnalistilor pot fi influentate de constrangeri financiare, conducand la autocenzura”, se arata in raportul oficialilor europeni.

Folosirea publicitatii de stat ca mijloc de presiune asupra mass-media a fost criticata dur la Bruxelles. „Exista rapoarte credibile conform carora alesii locali folosesc functia publica pentru a influenta politica editoriala a ziarelor, radioului si posturilor TV locale, prin acordarea selectiva a contractelor de publicitate publica”.

Pe cont propriu

„Contractele de publicitate au fost facute de fiecare societate, institutie sau companie aflata in subordinea sau coordonarea MEC, in baza bugetului aprobat de fiecare dintre acestea”, ne-a declarat Dan Ioan Popescu.

„In ceea ce priveste acordarea acestor contracte de publicitate, puteti contacta societatile respective, acestea fiind direct responsabile atat de bugetul alocat acestui domeniu, cat si de alegerea partenerilor de contract”, a mai precizat fostul sef al MEC.

Pentru unii muma, pentru altii ciuma

In anul electoral 2004, ziarele mai „cuminti” au primit o portie mai mare de reclama, in vreme ce presa critica la adresa PSD a mai prins doar „firimituri”. Potrivit monitorizarilor, printre publicatiile carora li s-a majorat „portia” se numara „Adevarul”, „Ziua”, „Gardianul”, „Independent” si „Romania libera”, precum si cotidienele locale, „Telegraful de Prahova” si „Argeseanul”.

O buna parte din materialele publicitare erau articole fara semnul (P), dar care ridicau in slavi realizarile companiilor amintite.

De departe, cele mai mari sume s-au indreptat catre „Adevarul”, condus in acea perioada de echipa care a plecat la „Gandul”. La mica distanta in „topul” reclamei MEC s-a situat „Ziua”, care in ciuda tirajului a reusit sa atraga multa publicitate de stat.

La polul opus s-au situat „Evenimentul zilei”, „ProSport”, „Libertatea”, „Jurnalul national”, „Bursa” si „Curentul”. Din cauza tonului critic fata de guvernarea Nastase, acestea au primit in 2004 sume infime in raport cu anii precedenti. Aparitiile publicitare au constat preponderent in anunturi de licitatii si informari.