Analistii economici cred ca deficitul extern se va adanci, iar dobanzile ar putea urca. In tinta de 7% a inflatiei la finele anului nu mai crede nici Banca Nationala, cea care o stabilise. Specialistii pietelor financiare sunt si mai sceptici, ei revizuindu-si, in plus, si previziunile legate de evolutia dolarului, a dobanzilor si a deficitului de cont curent.

Scumpirea utilitatilor, in special a gazelor si energiei electrice, impreuna cu asteptarile inflationiste generate de anuntata majorare a taxei pe valoarea adaugata din 2006, a dat peste cap previziunile facute de analistii economici cu aproximativ trei luni in urma, la precedenta editie a sondajului „Index Capital“.

In momentul de fata, nimeni nu mai vede o inflatie mai mica de 8% la finele anului, in conditiile in care chiar si BNR si-a revizuit tinta initiala de 7% la 7,5%. Mai sus decat estimarile initiale sunt plasate si previziunile privind evolutia cursului leu-dolar, influentate si de evolutiile recente ale monedei americane pe pietele internationale.

Majoritatea analistilor mizeaza pe o adancire a deficitului de cont curent chiar peste 8% din PIB, in conditiile in care cursul de schimb leu-euro pare a se fi stabilizat sub pragul minim de rentabilitate pentru firmele exportatoare.

In aceste conditii, unii specialistii nu exclud o posibila depreciere moderata a leului fata de euro catre finele anului, utila in demersul de a tinti o inflatie mai mica, dar nici o dobanda de interventie a Bancii Nationale mai ridicata, pe termen scurt, utila aceluiasi scop, cu atat mai mult cu cat bonificatiile oferite de banci au ajuns la limita dobanzilor real negative.

Pentru finele anului, previziunile indica un nivel mediu al dobanzilor pasive pentru clienti nebancari cuprins intre 7% si 10%, in conditiile in care pentru dobanda de interventie a BNR anticiparile variaza intre 7% si 10,25%.

In privinta produsului intern brut, analistii economici isi pastreaza optimismul, ei anticipand un ritm de crestere mentinut la cote inalte si in cea de-a doua parte a anului, sustinut de introducerea cotei unice a impozitului pe venit si pe profit.

Cu toate acestea, chiar si aici apar cateva semne de intrebare, cresterea putand fi usor incetinita, sub influenta inundatiilor care risca sa compromita recolta agricola, si a recentei greve din caile ferate.

ARGUMENTE PENTRU PREVIZIUNILE ANALISTILOR

Ritmul cresterii economice va ramane la cote inalte si in a doua jumatate a anului, ceea ce va induce tensiuni suplimentare la nivel de sistem. Deficitul extern va ajunge la un nivel record, iar lucrul acesta ar putea fi reflectat, incepand din toamna si de piata valutara unde EUR-ROL ar putea inregistra, pentru prima data dupa o lunga perioada, o crestere.

In privinta dobanzilor, in masura in care BNR se va hotari sa aplice „dupa carte“ trecerea la tintirea inflatiei incepand cu luna august, am putea asista la usoara crestere a dobanzii in anticiparea presiunilor inflationiste. Aceasta, in conditiile in care, cel putin in urmatoarele 12 luni, cursul de schimb nu va mai fi o ancora antiinflationista, asa cum a fost pana acum.

Economia romaneasca creste rapid si, din pacate, nu cred ca masurile fiscale si monetare anuntate pana acum vor elimina pericolul „supaincalzirii“, asa ca ma astept la o anumita volatilitate a parametrilor macroeconomici in urmatoarele 18 luni. Principalii indicatori la care ma gandesc sunt cursul de schimb, inflatia si dobanzile.

In ceea ce priveste evolutia pe termen lung, sunt optimist, Romania urmand traseul parcurs de celelate tari din regiune si care, in diferite etape precedente aderarii, s-au confruntat cu perioade mai tensionate. Dar faptul ca repetam greselile lor n-ar trebui sa ne multumeasca.