Cum vede Romania rezolvarea crizei europene? Influentul cotidian conservator german Frankfurter Allgemeine Zeitung a deschis o serie de interviuri cu lideri politici europeni, printr-o ampla discutie purtata cu presedintele Romaniei, Traian Basescu.

Ziarul a publicat interviul cu seful statului roman in cadrul unei rubrici noi, intitulate: „Europa gestalten”, crearea Europei.

In jurul unei fotografii infatisandu-l pe Traian Basescu, ziarul german din Frankfurt il descrie pe fostul primar al Bucurestiilor ca „un lider considerat a fi energic si capabil sa se impuna, a carui alegere in fruntea statului a alimentat sperantele romanilor ca vor putea recupera handicapul reformist”.

Solicitat sa-si exprime opinia despre seriozitatea crizei manifestate in respingerea tratatului constitutional european in Franta si Olanda, iar apoi in esecul summitului de la Bruxelles al Consiliului European, Basescu s-a ferit de orice alarmism.

In opinia sa, criza actuala ar reprezenta „un simplu accident de parcurs pe drumul lung al integrarii europene”.

In ce priveste impactul ei asupra Romaniei, presedintele a tinut sa sublinieze ca va trebui ”sa ne indeplinim angajamentele inca si mai bine”.

Potrivit lui, amplificarea presiunii exercitate asupra Bucurestiului e inutila deopotriva pentru ca actualul guvern „e ferm hotarat sa-si faca integral datoria” si pentru ca „suntem hotarati sa aderam la 1 ianuarie 2007”.

Intrebat daca o amanare a integrarii n-ar fi si in interesul Romaniei, avandu-se in vedere ca fostul guvern n-a facut decat sa mimeze multe reforme, fara sa le transpuna in fapt, Basescu si-a contrazis categoric interlocutorii, proeminentii jurnalisti germani Guenther Nonnenmacher si Karl-Peter Schwarz.

Presedintele s-a declarat pe de o parte decis sa puna capat „celor 15 ani de mimari si amanari ale reformei”, iar pe de alta convins ca poporul roman e capabil sa–si atinga obiectivul la timp.

Dar cum vede Basescu proiectul european? Respingand implicit si explicit ideea reducerii Uniunii doar la o zona a liberului schimb, seful statului roman a oferit o replica de bunseama agreabila Berlinului si Parisului.

Fiindca liderul dela Cotroceni considera ca „dupa cele doua razboaie mondiale ale veacului trecut Europa garanteaza pacea pentru o jumatate de miliard de oameni, fiind obligatoriu ca un continent unit sa dispuna de o politica externa si de securitate comuna”.

Dar raspunsul sau promite sa placa si Londrei, intrucat presedintele a accentuat si necesitatea ca „Uniunea Europeana sa poata tine piept concurentei globale, in conditiile in care si China si India se tot intaresc”.

Punctul cel mai sensibil al interviului l-a constituit fireste intrebarea privind pozitionarea Romaniei in disputele transatlantice materializate intre altele in litigiul privind criza irakiana, in care Bucurestiul s-a alaturat SUA si Marii Britanii, despartindu-se de Germania si Franta.

Cum trebuie articulate asadar raporturile dintre Europa si America? Romania, a staruit Basescu, „nu are a se decide intre una si alta. Romania este in Europa si doreste sa fie un partener de incredere. Simultan, parteneriatul ei strategic cu SUA ramane o constanta a politicii de externe a Bucurestiului”.

Motivandu-si optiunile presedintele a trimis din nou la situatia geostrategica speciala a Marii Negre. In aceasta zona, a amintit el, se intersecteaza interese politice dintre cele mai diverse si uneori divergente.

Aici se pot reaprinde oricand conflictele inghetate din fosta Uniune Sovietica, din Transnistria, Abhazia, Osetia si enclava Karabach. Si tot aici NATO si UE se invecineaza cu Orientul Apropiat, cu fostul spatiu sovietic si cu Rusia actuala.

Zona Marii Negre este si puntea „utilizata de traficantii de oameni, droguri si arme, de pilda cele transnistrene destinate tarilor din vestul Balcanilor, Irakului, Afganistanului si Africii. In fine, mare parte din energia consumata de europeni provine din aceiasi regiune extinsa a Marii Negre”.

Incat, in opinia presedintelui, Romania nu se poate dispensa se parteneriatul cu SUA, chiar daca „tarile (europene) situate la frontiera sigura de la Atlantic ar putea privi lucrurile din cu totul alta perspectiva”.

O pozitie supla a adoptat Basescu si in chestiunea extinderii europene.

Favorizand clar cooptarea in Uniune, in special a statelor din vestul Balcanilor, presedintele Romaniei a evocat si utilitatea integrarii pe termen lung a altor state precum Turcia si Ucraina, fara sa omita sa arate intelegere si opiniilor contrare, formulate de pilda de conservatorii germani.

„E important sa nu li se spuna un nu categoric acestor tari”, a subliniat Basescu, recunoscand insa ca atat Europa, cat si aceste tari au nevoie de timp. Prima pentru a gasi solutii si a-si ameliora capacitatea de a primi noi membrii, cele din urma spre a-si pregati integrarea.

In ce priveste fosta Iugoslavie, seful statului roman a reliefat obligatia clasei politice din zona de a se desparti de extremism, de a asigura protectia minoritatilor si de a promova cooperarea regionala.

In fine, liderul roman a respins ideea ca motorul franco-german ar mai fi suficient de puternic pentru a asigura constructia europeana a celor 27, dar considera ca Uniunea ar avea nevoie de o constitutie apta sa-i dinamizeze procesul decizionar actualmente excesiv de greoi.

In context, Basescu si-a declarat categoric adeziunea la ideea unei Europe politice exprimandu-si speranta ca o ameliorare a politicii informationale practicate de elita europeana ar putea reurni din loc carul constitutional european.

In schimb, Basescu a refuzat net propunerea unei Europe cu mai multe viteze, subliniind ca „doar o Europa unita poate rezista competitivitatii globale”, in timp ce aparitia de cercuri interioare in cadrul Uniunii ar risca sa produca rupturi, frane si complicatii regretabile.

In fine, presedintele a tinut sa evidentieze rolul important pe care il poate juca Romania la frontierele orientale ale Uniunii Europene, prin realizarea unei politici de buna vecinatate cu statele din afara spatiului comunitar, prin asigurarea granitelor sale externe, prin amplificarea schimburilor comerciale dar si a securitatii furnizate

de modernizatele armate romane.

Pe marginea acestui consistent interviu cu Traian Basescu, publicat in pagina a 5 a editiei de miercuri a cotidianului Frankfurter Allgemeine Zeitung nu-mi ramane decat sa sper ca-i va fi gura de aur.